Am tras linie în epopeea fondurilor europene

La 31 decembrie 2015 s-a încheiat primul exerciţiu financiar de după intrarea României în Uniunea Europeană * după o cursă de nouă ani, am ajuns la un grad de absorbţie de peste 60%, iar plăţile către beneficiari la 75% * cele mai performante programe au fost cele de competitivitate economică şi dezvoltarea resurselor umane, unde prezenţa mediului privat şi-a spus cuvântul * cele mai puţine fonduri au fost atrase prin Programul Operaţional Sectorial de Transport * Regiunea de Nord-Est s-a remarcat în derularea Programului Operaţional Regional, fiind cea mai performantă la nivel naţional

Situaţia accesării banilor europeni în primul exerciţiu financiar al României în cadrul Uniunii Europene arată gradul de performanţă al actorilor implicaţi în acest proces. Întregul exerciţiu a durat nouă ani, dar în prima parte abia dacă am învăţat să citim ghidurile de finanţare şi să scriem proiecte. Practic, cea mai mare absorbţie a fost făcută în ultimii ani, când şi o parte din legislaţie a fost aliniată pentru a uşura implementarea proiectelor, dar şi administraţia publică şi mediul privat au învăţat paşii în derularea investiţiilor.

„După fondurile de preaderare, a fost primul exerciţiu financiar pentru care România a trebuit să-şi adapteze instituţiile, legislaţia, normele, proiectele. Din această cauză, prima fază de pregătire a proiectelor a durat mai mult. În plus, programele finanţate prin fonduri structurale sunt total diferite de cele de preaderare. Însă cea mai mare problemă a fost lipsa politicilor sectoriale unitare, care să nu se schimbe de la an la an. Or, lipsa acestor politici sectoriale a condus la cheltuirea unor energii şi fonduri mult mai mari“, a explicat Aura Răducu, ministrul Fondurilor Europene, într-un interviu acordat pentru presa centrală.

Comunele din Zona Metropolitană, ţinute în şah

Potrivit datelor centralizate de Ministerul Fondurilor Europene (MFE), la 30 decembrie, din cele peste 84,7 miliarde de lei alocate de UE pentru 7 programe operaţionale, au fost făcute plăţi de aproape 63 de miliarde de lei. Doar în luna decembrie au fost operate plăţi de peste 5 miliarde de lei. Cele mai bune absorbţii au fost făcute pe Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. Din cele 15,4 miliarde de lei au fost făcute plăţi de către UE de peste 13,3 miliarde, fiind raportată o absorbţie de 86,6%. Şi în Programul de Creştere a Competitivităţii Economice şi la cel de Dezvoltare a Capacităţii Administrative au fost înregistrate procente de absorbţie de aproape 85%.

Probleme la Transport şi Mediu
Cei mai puţini bani europeni au fost atraşi prin Programul Operaţional Sectorial Transport şi pe cel de Mediu. Practic, pentru infrastructura de transport din cele 19 miliarde de lei, UE a făcut plăţi doar de 11,6 miliarde de lei. Totodată, la Mediu, din cele 19,6 miliarde disponibile au fost atrase doar 13,8 miliarde. „În domeniul infrastructurii problemele au apărut din cauza lipsei unor politici clare şi a unor priorităţi la nivel naţional. În cazul drumurilor naţionale, în fiecare an se schimbau priorităţile. De multe ori s-au făcut studii de fezabilitate pentru proiecte pentru care nu a mai existat finanţare. O lipsă de organizare, de planificare, de strategie“, a punctat ministrul Fondurilor Europene în acelaşi interviu.

Motoarele cercetării-dezvoltării în Iaşi EXCLUSIV

617 proiecte în sarcina beneficiarilor
Practic, toate aceste hibe au dus la situaţia în care sute de beneficiari nu au reuşit să finalizeze proiectele până la 31 decembrie 2015. Un ultim raport pe 2015 al MFE arată că sunt 617 proiecte, în valoare de 1,1 miliarde de euro, pentru care încheierea lucrărilor rămâne în sarcina şi pe cheltuiala beneficiarilor. Cele mai multe, 483 de proiecte sunt pe Programul Operaţional Regional. Pe de altă parte, 84 de investiţii majore au fost „salvate“. Potrivit MFE, investiţii de peste 3,7 miliarde de euro, cele mai multe de pe POS Mediu şi POS Transport au fost declarate „fazate“ şi vor fi continuate în noul exerciţiu financiar 2014-2020.

Cele mai puternice firme din judeţ

Proiectele „fazate“ din Moldova
Lista cu investiţiile „salvate“ arată că cele mai mari proiecte vizează extinderi ale infrastructurii de apă şi canalizare. Printre zonele din Regiunea de Nord-Est se numără Vaslui, cu un proiect total de 64,7 milioane de euro, Botoşani cu o  investiţie restantă de 67,7 milioane de euro, şi Bacău cu un proiect pe 2014-2020 de 19,1 milioane de euro. Pentru sistemele integrate de deşeuri au rămas restante judeţele Iaşi – 4,2 milioane de euro şi Suceava cu 2,8 milioane de euro.  La capitolul Termoficare apare doar Municipiul Bacău cu un proiect total de 19,1 milioane de euro, din care valoarea suportată de UE ajunge la 14,8 milioane de euro. Pe POS Transport, din Regiunea de Nord-Est au rămas varianta ocolitoare a Sucevei cu o valoare totală de aproape 7 milioane de euro, din care de la UE ar trebui acoperit cu 5,9 milioane de euro. Tot pe Transport mai există un proiect fazat care vizează Regionala Iaşi a CFR. Pentru refacerea de poduri, tuneluri şi podeţe este menţionat un proiect total de 7,4 milioane de euro, din care de la UE ar trebui să vină 5,9 milioane.

Absorbţia în Regiunea de Nord-Est  
Unul dintre cele mai apreciate programe a fost cel care viza dezvoltarea regională, performanţele la nivelul Regiunii de Nord-Est fiind menţionate în nenumărate rânduri. Potrivit oficialilor Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, în perioada 2007-2013 au fost alocate fonduri în valoare de 703,9 milioane de euro pentru investiţii în cele şase judeţe ale regiunii. Au fost depuse 1.521 de cereri de finanţare prin care s-au solicitat finanţări de peste 1,4 miliarde de euro, dublu faţă de alocarea iniţială. „Au fost semnate 617 contracte de finanţare, care utilizează aproximativ 800 de milioane de euro finanţare nerambursabila“, au transmis oficialii ADR Nord-Est. Practic, gradul de absorbţie, la finele anului trecut, pentru Regiunea de Nord-Est era de 78%.

Radiografia industriei de IT&C din Moldova

Planuri pentru noul exerciţiu financiar
În perioada 2014-2020 există 11 programe de finanţare, cele mai mari sume fiind disponibile pe Programul Operaţional Infrastructura Mare (POIM)- 9,4 miliarde de euro, unde s-au prezentat recent şi listele cu proiectele de investiţii pentru următorii ani, şi Programul Operaţional Regional – 6,7 miliarde de euro. Totodată, pentru agricultură se fac finanţări prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, unde alocarea este de 8,1 miliarde de euro, iar acest program a fost lansat încă de anul trecut. Pentru a creşte gradul de absorbţie a banilor europeni, oficialii MFE au trasat câteva măsuri precum: „fazarea proiectelor, finanţarea proiectelor retrospective şi accelerarea plăţilor către beneficiari“. Practic, printre obiectivele anunţate pentru acest an se numără: „transparenţă totală a implementării Programelor şi proiectelor europene“,„sprijinirea beneficiarilor de proiecte finanţate prin fonduri europene“ şi „accelerarea implementării programelor finanţate din fonduri 2014-2020“.  


Linii de finanţare sunt deschise la început de 2016

O altă parte din fondurilor europene au fost alocate şi pentru investiţiile şi subvenţiile din agricultură, însă finanţările au fost direcţionate printr-un program naţional- Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. Potrivit oficialilor Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, de la demararea PNDR în anul 2008, AFIR a primit şi verificat peste 150.000 de cereri de finanţare, în valoare de peste 18,5 miliarde de euro.

19 miliarde de euro
Aceasta este suma alocată de UE pe cele 7 programe operaţionale din 2007-2013, dar au fost solicitate plăţi de 11,3 miliarde de euro pentru proiecte.


În total, pe programele din 2007-2013 au fost aprobate 20.696 de documentaţii, în valoare totală de peste 25,2 miliarde de euro, diferenţa fiind acoperită de beneficiari şi din fonduri guvernamentale. Cele mai multe proiecte au fost depuse pe POS CCE, respectiv peste 8.700 de documentaţii, majoritatea beneficiarilor pe acest program fiind din mediul privat. Peste 5.000 de documentaţii au fost aprobate şi pentru Programul Operaţional Regional şi Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane.