Anul examenelor naţionale

Comparativ cu anii trecuţi, anul 2015 a reunit mult mai multe examene în învăţământul preuniversitar, totalizând participanţi din 11 categorii. Pentru prima dată în ultimii 7 ani, inspectorii şcolari generali, adjuncţi sau de specialitate, precum şi directorii Caselor Corpului Didactic au susţinut concurs pentru ocuparea funcţiei, deşi prevederea există încă din 2011 în Legea Educaţiei. Acestea s-au alăturat examenelor care deja au o tradiţie în sistemul de învăţământ. 

Dacă până anul acesta erau verificate doar cunoştinţele elevilor şi ale dascălilor ce îşi doreau definitivarea sau titularizarea pe post, acum a venit şi rândul personalului de instrucţie şi control, dar şi a directorilor de instituţii de învăţământ. Prin emoţiile examenelor au trecut peste 37.000 de candidaţi, actori din învăţământul preuniversitar ieşean. Evaluările la nivel naţional au debutat în luna martie, primii care au trecut prin emoţiile examenelor fiind inspectorii şcolari generali. Promisiunea ca aceste funcţii să fie deţinute în baza unui concurs fusese lansată încă din anul 2014, de fostul ministru al Educaţiei, Remus Pricopie. S-a intrat însă cu restanţă în noul an calendaristic, iar câteva luni mai târziu, noul ministru, Sorin Cîmpeanu, anunţa deschiderea seriei de concursuri pentru posturile din Inspectoratele Şcolare Judeţene (ISJ), dar şi pentru directorii de Casa Corpului Didactic, de şcoli, Palate şi Cluburi ale Copiilor, respectiv Cluburi sportive.

Citește și Bogaţii şefi ai educaţiei (EXCLUSIV)

În luna februarie a fost lansat apelul pentru depunerea candidaturilor pentru posturile de inspector şcolar general, iar în perioada 11-20 martie au avut loc probele de concurs la sediul Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice (MECS). Doar jumătate dintre judeţele ţării au în prezent şefi de ISJ angajaţi în baza concursului, printre care şi Iaşul, în timp ce pentru celelalte 21 de judeţe a fost organizată o nouă sesiune între 27 iulie şi 7 august. În această situaţie sunt şi patru judeţe din zona Moldovei – Neamţ, Bacău, Suceava şi Vaslui. „Unul dintre obiectivele pe care noi le-am urmărit a fost depolitizarea învăţământului şi, odată cu aceste concursuri, sper că am dovedit că nu este un cuvânt depolitizare, ci este un fapt! Din 2008 şi până astăzi, conducerile inspectoratelor şcolare au fost numite. Or, a numi prin delegaţie inspectori generali, inspectori generali adjuncţi înseamnă şi ingerinţa politicului, pentru că aceste numiri au fost influenţate în toate guvernările de interesele unui partid sau ale altuia”, a explicat Vasile Şalaru, secretar de stat pe probleme de învăţământ preuniversitar în cadrul MECS.

Examenele continuă pe scara ierarhică
Emoţii au avut şi inspectorii şcolari generali adjuncţi, aceştia prezentându-se la concurs în prima jumătate a lunii mai. Din Iaşi şi-a câştigat postul Bogdan Bârzoi, anterior inspector şcolar responsabil de management instituţional. În aceeaşi perioadă a avut loc şi concursul pentru poziţia de director al Casei Corpului Didactic Iaşi, pentru care s-au înscris doi candidaţi - actualul director, Silviu Iordache, şi Marietta Lesovici, fost director al aceleiaşi instituţii. Deşi ambii au promovat probele, balanţa a înclinat în favoarea lui Silviu Iordache, cumulând un punctaj mai mare. În plus, 25 de posturi de inspectori şcolari de specialitate au fost scoase la concurs la nivelul judeţului, probele desfăşurându-se în perioada 20 mai-4 iunie. Seria examenelor nu s-a încheiat însă, pe 10 octombrie fiind programate concursurile pentru directorii de şcoli, iar în judeţul Iaşi este vorba despre 233 de instituţii de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică.

Citește și Absolvent în Iași, specialist în Australia (INTERVIU)

Examene introduse anul trecut
Exceptând simulările Evaluării Naţionale şi cele ale Bacalaureatului, la care au participat tinerii din clasele a VIII-a, a XI-a şi a XII-a, seria examenelor naţionale pentru elevi a fost deschisă pe 18 mai, de copiii din clasa a II-a, în judeţul Iaşi fiind aproximativ 8.000 de participanţi. Următorii au fost şcolarii din clasa a IV-a, participând la probele Evaluării Naţionale în perioada 26-28 mai. După câteva zile a venit rândul elevilor din clasa a VI-a să arate cât de bine s-au pregătit, aceştia susţinând proba la disciplinele din sfera Limbă şi comunicare pe 2 iunie, iar pe 3 iunie din sfera Matematică şi ştiinţe ale naturii. Acest tip de evaluări fost organizat pentru al doilea an consecutiv şi are ca scop diagnoza sistemului de învăţământ, dar şi a stadiului de dezvoltare a competenţelor în rândul elevilor. „Rezultatele acestor evaluări reprezintă singura modalitate de a discuta cu părinţii având la bază un lucru real, concret, permiţând o altfel de abordare - atât din partea elevilor, cât şi a părinţilor – decât constrângerea prin note. Însă, cred eu că ar fi necesară evaluarea la finalul fiecărui an de studiu, fapt care ne-ar aduce la standarde europene. În plus, noi, profesorii de la clasă, putem lua măsuri concrete, pe baza planului individualizat, care oferă mult mai multe oportunităţi, având în vedere că în orice clasă există elevi cu diferite niveluri de acumulare a competenţelor respective”, a concluzionat Ştefan Butnaru, profesor pentru învăţământ primar şi directorul Şcolii Gimnaziale „G. Călinescu” Iaşi.

Citește și Amintiri din preajma morţii FOTO / VIDEO (REPORTAJ)

Examene cu tradiţie pentru elevi
Ultima săptămână a lunii iunie a fost decisivă pentru absolvenţii de clase gimnaziale, antrenând în Evaluarea Naţională 6.746 de candidaţi din judeţul Iaşi. 188 dintre aceştia au absentat însă la proba la limba şi literatura română, iar 206 la matematică. Rezultatele finale ale primului examen important din viaţa de elev arată un procent de promovare puţin peste 85%, acesta fiind mai mare cu aproximativ 13% decât cel înregistrat în urmă cu un an. „Rezultatele sunt previzibile, ţinând cont de nivelul subiectelor şi de accesibilitatea acestora. Se poate vorbi, desigur, de seriozitatea elevilor, de aplecarea cu mai multă atenţie asupra subiectelor şi pregătirii, de simulările, alături de subiectele care, şi la limba română şi la matematică, au fost suficient de accesibile, care au fost formulate clar, fără echivoc”, a punctat Camelia Gavrilă, şefa ISJ Iaşi.

O noutate importantă a adus prima sesiune din anul 2015 a Bacalaureatului, desfăşurată în perioada 8 iunie-11 iulie, MECS hotărând ca lucrările de la probele scrise să fie corectate în alte judeţe decât cele în care a fost susţinut examenul. Decizia a fost motivată din prisma dorinţei de a fi evitată orice intervenţie sau tentativă de fraudare a examenului maturităţii. Astfel, tezele celor peste 5.700 de absolvenţi de liceu din Iaşi care s-au prezentat în sălile de examen (din 6.059 înscrişi) au fost corectate la Bacău. Rata de promovare a examenului naţional de Bacalaureat a crescut în ultimii ani, în 2015 acesta fiind de 77,68%, iar în 2014 de 74,75%. De asemenea, nici pentru toţi elevii nu au luat final examenele, cei care nu au promovat sau nu s-au prezentat la Bacalaureat, având posibilitatea de a susţine probele în perioada 17-28 august, urmând ca rezultatele finale să fie afişate pe 3 septembrie.

Seria examenelor, încheiată cu nemulţumirile dascălilor
Deşi tradiţionale şi examenele naţionale dedicate cadrelor didactice, acestea nu au rămas fără reacţii din partea candidaţilor. Cu doar o zi înainte de afişarea rezultatelor la Definitivat, în urma solicitărilor membrilor, Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) a cerut MECS să verifice modul în care au fost formulate subiectele şi, mai ales, baremele de corectare. „Este nedrept să ne batem joc de tinerii, şi aşa puţini, cu vocaţie pentru învăţământ. Este inadmisibil ca la un astfel de examen să fie făcute greşeli la modul de notare. Programa pentru examenul de definitivat este oricum foarte stufoasă, iar candidaţii au la dispoziţie numai patru ore pentru a rezolva subiectele, nota minimă fiind 8”, a argumentat Simion Hăncescu preşedintele FSLI. Întrucât niciun cadru didactic din mediul universitar sau preuniversitar, prezent în cele şase centre de evaluare din ţară, nu a semnalat discordanţe de acest tip, oficialii MESC nu au fost de acord cu solicitarea FSLI. La nivelul judeţului Iaşi au putut participa 459 de dascăli, 32 dintre aceştia însă nu s-au prezentat, iar 54 au renunţat după ce au văzut subiectele. Dintre aceştia, 93,81% au luat note peste 5, minimul pentru promovarea examenului. Pentru a dobândi definitivarea pe post însă este nevoie ca nota să fie peste 8. În acest caz, procentul scade dramatic, doar aproape 54% dintre candidaţii ieşeni reuşind să rezolve subiectele pentru nota minimă 8.
Tentativă de fraudă la Titularizare
Seria examenelor a fost încheiată prin proba scrisă a Titularizării, ce a avut loc pe 15 iulie. Au avut dreptul de a se prezenta 1.172 de profesori din cei 1.310 care s-au înscris din judeţul Iaşi. Lucrări au predat însă doar 989 de candidaţi ieşeni, 118 absentând, 63 retrăgându-se, iar doi fiind eliminaţi pentru tentativă de fraudă. În plus, alte 6 teze au fost eliminate, din cauza semnelor distinctive. Doar 443 dintre ei au obţinut note peste 7, minimul pentru a spera la un post titularizabil, demonstrând astfel şi că pot oferi un învăţământ de calitate. În final, amintim că nici Titularizarea nu s-a încheiat fără nemulţumiri din partea cadrelor didactice participante, în mediul online fiind lansată în urmă cu două zile o petiţie prin care se cere desfiinţarea examenului. Aceasta a strâns deja peste 670 de semnături din întreaga ţară, iar Iaşul este pe locul patru în ceea ce priveşte numărul de adepţi semnatari, conform statisticilor prezentate la petiţia „Desfiinţarea examenului scris de titularizare în învăţământ”. Andreea IGNEA

37.000
Acesta este numărul aproximativ de participanţi la examenele naţionale, organizate în perioada martie-iulie 2015, la nivelul judeţului Iaşi – Evaluarea Naţională la finalul claselor a II-a, a IV-a, a VI-a, a VIII-a, a XII-a, Definitivat, Titularizare, concursuri de ocupare a posturilor din Inspectoratele Şcolare Judeţene şi a celor de director al Casei Corpului Didactic.