Candidaturile finale pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021 FOTO

Cele patru oraşe care au intrat în cursa finală pentru prestigiosul titlu au înaintat forma revizuită a dosarelor de candidatură * oficialii din Baia Mare, Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara au prezentat, în documente de câte 100 de pagini, viziunea lor despre implementarea proiectelor culturale şi transformarea comunităţilor * niciun oraş din Moldova nu a reuşit să se califice în finală * până la sfârşitul anului, comisia de evaluare va alege din cele patru finaliste oraşul din România care în 2021 va fi Capitală Europeană a Culturii (CEaC)

 

Selecţia pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021 intră în linie dreaptă. „Ultima etapă a competiţiei Capitală Europeană a Culturii 2021 în România se va derula în perioada 15-16 septembrie 2016, prin audierea celor 4 oraşe care au trecut de faza de preselecţie în cursa pentru obţinerea prestigiosului titlu: Baia Mare, Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara“, au anunţat oficialii Ministerului Culturii, care în această săptămână au făcut publice şi formele revizuite ale dosarelor de candidatură. Astfel, documentele prezintă viziunile celor patru oraşe de a transforma comunităţile prin intermediul culturii.

Criteriile care decid Capitala europeană a culturii în 2021

 

Baia Mare- „Cultura ospitalităţii“

Una dintre surprizele evaluării intermediare a fost desemnarea printre finaliste a comunităţii din Baia Mare. „Dorinţa de progres, permanenta provocare a status quo-ului, reprezintă una dintre cele mai puternice motivaţii ce definesc istoria şi spaţiul european. Nici Baia Mare nu face excepţie. Suntem în faza finală a competiţiei, deoarece noi am pus această motivaţie în locul mândriei, al posibilului profit sau al gloriei“, îşi încep motivaţia cei din Baia Mare, care şi-au gândit dosarul de candidatură având în centru „Cultura Ospitalităţii“: „Mai mult decât un slogan, Cultura Ospitalităţii atestă deschiderea oraşului nostru, capacitatea sa de a înţelege, de a găzdui, de a integra şi de a aprecia culturi diferite, forme variate de expresie artistică şi paradigme de dezvoltare succesive. Vocaţia ospitalităţii este dovada supremă de toleranţă, o mărturie a curajului, o reacţie originală în faţa adversităţii. (...) Promovarea acestei teme specifice prin titlul de Capitală Europeană a Culturii reprezintă un gest simbolic care reafirmă valorile fundamentale ale Uniunii Europene: dialogul clar, căutarea de baze comune, multiculturalismul fertil“.

 

Astfel, managerii proiectului au gândit, pornind de la tema centrală, patru tipuri de programe culturale care valorifică ritualul unei gazde bune: Întâlneşte, Întâmpină, Arată, Împărtăşeşte. „Fiecare dintre aceşti piloni are o temă curatorială care permite operatorilor şi managerilor să identifice şi să construiască pe baza lor teme de conversaţie“, se arată în dosarul de candidatură.

 

Bucureşti- „Oraşul In-vizibil“

Dosarul de candidatură al Bucureştiului debutează sub titlul Haos Creativ, iar punctul de plecare este tragedia din Clubul Colectiv, unde zeci de tineri şi-au pierdut viaţa. „Candidatura noastră a fost supusă unui dur test al realităţii; acum, mai mult ca niciodată, se ridică întrebări urgente privind capacitatea Bucureştiului de a face faţă durerii, de a absorbi şocuri şi de a construi parteneriate sănătoase, pentru a pune bazele unei culturi a responsabilităţii“, se arată în debutul aplicaţiei realizate de ARCUB- Centrul Cultural al Oraşului Bucureşti, în numele Municipiului Bucureşti. Managerii proiectului au mizat pe contradicţiile nerezolvate ale unui spaţiu urban şi uman: „Prins între un logos occidental şi un etos balcanic, între identitatea sa rurală şi cea urbană, între fascinaţia pentru centru şi ignorarea totală a vitalităţii periferiilor, între un trecut socialist suprareglementat şi capitalismul neoliberal de tip laissez faire al zilelor noastre, Bucureştiul se află într o stare permanentă de haos creativ, produsă de contradicţiile sale nerezolvate. Cu o populaţie aflată în migraţie pendulară în interiorul spaţiului geografic şi cultural al UE, oraşul este îmbogăţit de aceste experienţe personale, din păcate insuficient comunicate şi împărtăşite“.

Pentru a schimba paradigma, proiectul propune un nou model de democraţie participativă, în care cetăţeanul este adus în centrul atenţiei, prin implicare colectivă. „În dosarul de candidatură, confirmăm şi investim în puternica tendinţă generaţională de a construi iniţiative colective. De fapt, programele şi proiectele mizează pe ideea că Bucureştiul este un oraş tânăr, în care se dezvoltă progresiv reţele alternative, lideri de opinie şi oameni de acţiune, conectaţi prin structuri informale, mobili şi în strânsă legătură cu tematicile europene (...) Abordarea noastră - bazată pe procese, încurajarea iniţiativelor la firul ierbii pe termen lung, testarea micro tacticilor de implicare - poate părea contraintuitivă pentru un oraş de dimensiunile Bucureştiului, dar, de fapt, aceasta urmează promisiunea invizibilă, dar puternică, a noii solidarităţi urbane, în continuă creştere“, explică managerii de proiect. Aceştia susţin că „Bucureşti2021 este un manifest al convingerii că arta face invizibilul vizibil“, iar temele principale sunt: Pierdut şi regăsit, Periferii şi Microtopii.

 

Cluj-Napoca – „East of West“

Principalele trei obiective ale candidaturii Clujului la titlul de CEaC 2021 sunt: implicarea comunităţii printr-un proiect comun „capabil să ne transforme dintr-o federaţie de comunităţi într-o uniune clujeană“, dezvoltarea ca oraş european de referinţă în domeniul artei şi al culturii şi mobilizarea culturii pentru dezvoltarea durabilă a oraşului. „Dorim să transformăm Cluj-Napoca într-un laborator urban, unde iniţiativele culturale, sociale şi economice sunt încurajate să crească şi să-şi atingă potenţialul. Aceasta este şansa noastră de a explora valorile şi abordările Estului, de a le adăuga celor din Vest şi de a propune noi modele de producţie culturală, socială şi economică în Europa, cu Europa şi pentru Europa“, susţin managerii de proiect care mai punctează: „Povestea noastră nu este despre provocări, ci despre potenţial“.

 

În dosarul de candidatură, Cluj-Napoca subliniază importanţa industriilor creative şi a sectorului universitar în economia locală. „Titlul de CEaC ar fi un catalizator esenţial pentru constituirea unui ecosistem local creativ, conectat la nivel european, capabil să încurajeze şi să susţină dezvoltarea de produse economice şi culturale inovatoare. Economia creativă ne oferă oportunitatea de a construi un viitor sustenabil pentru oraşul nostru. Acest titlu este şansa de a ne demonstra nouă şi Europei că întâlnirea dintre cultură şi business nu este doar o posibilitate, ci şi o necesitate. Şi şansa de a arăta cum Lucrează Cultura“, se arată în dosarul de candidatură. Viziunea artistică propusă de Cluj este de a „resemnifica Europa“, iar unul din conceptele iniţiate este cel de Academie Deschisă a Schimbării. Totodată, axele tematice ale programului cultural vor fi: cultura inspiră, cultura conectează şi cultura lucrează.

 

Timişoara- „Luminează oraşul prin tine!“

Povestea propusă de Timişoara este despre lumină şi întuneric. Cei care au lucrat la dosarul de candidatură pentru Timişoara propun: „o călătorie prin spaţii luminoase şi întunecate“. „Uneori, marile schimbări încep la colţ de stradă. În 1884, Timişoara a fost primul oraş din Europa continentală cu iluminare stradală electrică. În 1989, scânteile Revoluţiei împotriva regimului Ceauşescu s-au aprins pe străzile Timişoarei. În 2021, dorim să fim Capitala Europeană a Culturii pentru a putea împărtăşi aspiraţiile noastre cu restul Europei“, este răspunsul la întrebarea „De ce vrea oraşul să devină CEaC?“ adresată tuturor candidaţilor. Valorile promovate de TM2021 sunt curaj şi optimism, pe care vrea să le transfere şi Europei aflată într-o criză de identitate pe fondul migraţiei şi al îmbătrânirii populaţiei.

 

„Fragilul construct european are nevoie mai mult ca oricând de inspiraţie, flexibilitate, inversarea pasivităţii şi reconectarea cu principiile fundamentale. Europa are nevoie de curaj şi optimism, de energia care i-a călăuzit drumul de la început“, se arată în dosarul de candidatură al TM2021. Profilul cultural al Timişoarei vizează valorile europene şi vocaţia pentru experiment şi inovaţie. Ca şi Clujul, Timişoara reliefează impactul industriilor creative, în special cele legate de tehnologia informaţiei. „Conceptul nostru constă în crearea condiţiilor pentru stimularea curajului de a genera un nou sentiment al comunităţii. Este răspunsul cultural adecvat la profunda criză de încredere şi la nesiguranţa cu care Timişoara şi Europa întreagă se confruntă în secolul al XXI-lea. «Spiritul Timişoarei» va fi reaprins“, susţin managerii de proiect, iar paşii pentru mobilizarea comunităţii sunt: Angajare, Participare şi Extindere. Managerii de proiect au imaginat o călătorie spre sinele Europei de astăzi: „Ne imaginăm o Călătorie extraordinară de la singurătate la apartenenţă, de la lumină prin întuneric şi înapoi, parcurgând trei Teritorii ce abordează provocările cu care se confruntă Europa astăzi: Oameni, Locuri şi Conexiuni“. 

 

Agenţiile CEaC 2021 din Cluj-Napoca şi Baia Mare au semnat un memorandum de cooperare care devine activ după anunţarea titlului. Memorandumul menţionează moştenirile celor două proiecte de candidatură şi susţinerea reciprocă pe care cele două agenţii se obligă să şi le acorde.

 

Toate dosarele cuprind programe culturale detaliate cu idei de proiecte ce ar urma să se desfăşoare anual, atât până în 2021 cât şi după aceea prin „moştenirea“ lăsată după momentul de celebrare a titlului de CEaC 2021. Totodată, sunt prezentate bugete estimative şi surse de finanţare pentru derularea proiectelor. 

 

„Cultura şi educaţia, acea «purple economy» care include amprenta culturală, diversitatea şi dimensiunea socială, reprezintă o bază pentru soluţii inovatoare ce pot remodela destinul şi vocaţia unei comunităţi, pot dezvolta oportunităţi, ne pot scăpa de pericole. Acesta este crezul care ne mână în această competiţie“, dosar de candidatură Baia Mare

 

„Natura paradoxală a Bucureştiului este sursa punctelor tari, dar şi a slăbiciunilor sale. Este ceea ce întrerupe brusc şi periodic dezvoltarea oraşului, dar şi ceea ce se află în spatele potenţialului său fantastic“- dosar de candidatură Bucureşti

 

„Cluj-Napoca este un oraş dual, precum Ianus Bifrons, zeul cu două feţe, una privind înainte, cealaltă, înapoi. Zeu al porţilor deschise, al riturilor de trecere şi al fenomenelor de tranziţie, poate fi preluat ca simbol al Clujului aflat, ca situare geografică şi culturală, între Est şi Vest“- dosar de candidatură Cluj-Napoca

 

„Pentru noi, Capitala Europeană a Culturii este un proces, nu un eveniment. Programul nostru Cultural TM2021 este construit în jurul oamenilor, al locurilor unde locuiesc şi se întâlnesc şi al modului în care formează conexiuni unii cu ceilalţi, cu împrejurimile lor şi continentul pe care se află“- dosar de candidatură Timişoara