Cine plăteşte pentru greşelile medicale?

Doi medici ieşeni au fost sancţionaţi anul acesta de către Colegiul Medicilor Iaşi în urma sesizărilor de malpraxis făcute de pacienţi * aceştia au primit ca sancţiune doar câte o mustrare * potrivit conducerii instituţiei, deşi se fac tot mai multe sesizări în acest sens, cele mai multe ar fi nefondate * totuși, judecătorii ajung să sancționeze mult mai aspru astfel de situații, deși Colegiul Medicilor încearcă să le minimalizeze importanța

Tot mai multe persoane acuză doctorii că nu i-au tratat corect şi depun plângeri la Colegiul Medicilor Iaşi. De la verdicte dure sau alte lucruri care le-ar fi provocat stări de disconfort, oamenii reclamă aproape orice.

Potrivit reprezentanţilor Colegiului Medicilor Iaşi, aproximativ 30 de astfel de sesizări au fost depuse doar anul acesta. În ceea ce priveşte cauzele soluţionate, aici intrând şi o parte din dosarele din toamna anului trecut, 39 la număr, foarte puţine au fost considerate întemeiate, în doar două cazuri existând sancţiuni. „Anul acesta au fost date două sancţiuni de mustrare. De asemenea, mai sunt în lucru la Comisia de Disciplină 12 cazuri, alte două au fost prescrise şi la un dosar s-a constatat lipsa de competenţă”, au precizat reprezentanţii instituţiei.

Multe solicitări neîntemeiate

Potrivit conducerii Colegiului Medicilor Iaşi, oamenii nu înţeleg ce înseamnă o abatere sau o greşeală medicală, astfel că tot mai mulţi vin şi îşi spun povestea într-o sesizare care, de cele mai multe ori, este considerată neîntemeiată.

„Ce reclamă oamenii este de cele mai multe ori nefondat. Ei reclamă greşeli medicale din punctul lor de vedere, dar reprezentanţii Comisiei de Disciplină constată că, de fapt, nu este vorba despre aşa ceva... Problema e că pacientul nu înţelege cu uşurinţă ce i se întâmplă şi medicii ar trebui să le explice mai bine, să fie mai bine informaţi. De asemenea, o problemă este şi comunicarea veştilor proaste, ce ar trebui făcută într-un mod diplomat, care să arate că îţi pasă de pacient. Altfel, pacientul se simte ofensat, iar acest lucru poate duce la plângeri către noi”, a precizat Liviu Oprea, preşedintele Colegiului Medicilor Iaşi.

Cere daune colosale

Un caz celebru de anul acesta este cel al unei profesoare care a acuzat un medic de la Maternitatea „Cuza Vodă” că, în timpul unei intervenţii pentru extirparea unui chist, i-ar fi perforat colonul, acest lucru ducând la alte complicaţii.

Profesoara l-a reclamat pe doctor pentru malpraxis la Colegiul Medicilor, dar şi la Parchet şi le-a cerut judecătorilor să-l oblige la plata a 500.000 de euro, drept daune morale.

Probleme grave

În ciuda faptului că reprezentanții Colegiului Medicilor încearcă să minimalizeze efectele unor astfel de situații, există persoane care ajung să se adreseze instanțelor de judecată din Iași, tocmai din pricina unor asemenea cazuri. Astfel, o avocată din Iaşi cere daune morale de la un medic. Maria Roznov vrea 25.000 de lei pentru că ortopedul A.S. i-ar fi montat greşit nişte şuruburi după o operaţie la o mână fracturată. Drept urmare, a fost nevoită să suporte o altă operaţie, la Spitalul „Sf. Spiridon”.

Maria Roznov l-a chemat în faţa instanţei nu doar pe doctor, ci şi unitatea medicală în care acesta este angajat. Reclamanta cere, în solidar, de la cele două părţi, achitarea de daune morale în valoare totală de 25.000 de lei, după ce, afirmă ea, a fost victima unei intervenţii chirurgicale nereuşite.

Avocata ieşeană a povestit că, în urmă cu mai bine de un an, a căzut în casă şi şi-a fracturat mâna. Maria Roznov a mers la Spitalul de Recuperare, unde a fost internată şi diagnosticată cu „fractură extremitate inferioară radius drept cu deplasare“, respectiv „fractură stiloidă cubitală dreapta“. Aceasta a relatat că, pe 7 mai 2014, medicul ortoped A.S. a operat-o, iar, pe 26 iunie, acelaşi doctor i-a scos aparatul gipsat şi i-a recomandat tratament de kinetoterapie vreme de 4-5 luni, pentru refacerea completă a mâinii.

„Am mers la tratament, dar, după câteva luni, am constatat că nu am evoluţie la mişcarea pumnului şi că nu pot mişca bine degetele 2,3 şi 4 ale mâinii drepte, ele rămânând căzute în palmă. Am făcut două radiografii şi o ecografie a părţilor moi din jurul fracturii şi am mers cu ele la medic“, a precizat avocata. Ieşeanca a adăugat că medicul i-ar fi spus să revină „după Sărbătorile de Iarnă“. Aceasta a mai menţionat că, pe 27 ianuarie 2015, l-a contactat pe doctor, dar acesta a negat că ar fi greşit și că ar fi dat vina pe colegii de breaslă de la Spitalul „Sf. Spiridon“, care au efectuat cea de-a doua operaţie.

Vrea despăgubiri de 450.000 de lei

Recent, magistraţii Judecătoriei au respins acțiunea formulată de Elena P. Aceasta le cerea judecătorilor să infirme o decizie a unei comisii din Direcţia de Sănătate Publică şi să constate că medicul R.P., de la Maternitatea „Cuza Vodă“, a tratat-o greşit. Ca urmare a unui tratament defectuos, femeia ar fi pierdut o sarcină. Femeia a contestat decizia luată de comisia respectivă în cazul său, specialiştii ajungând la concluzia că medicul de la „Cuza Vodă“ nu este vinovat de moartea copilului pe care urma să-l nască.

Femeia în vârstă de 41 de ani a povestit că problemele sale au început pe data de 14 decembrie 2012, când a fost programată de medicul R.P. pentru o operaţie de cerclaj pe col uterin. Reclamanta a adăugat că, în ziua respectivă, medicul, care o consulta de mai bine de şase ani, i-ar fi provocat pierderea sarcinii. „Medicul a distrus cu barbarie pereţii învelişului protector al fătului“, a menţionat ieşeanca în acţiunea depusă la instanţă.

Femeia a afirmat că, a doua zi, s-a observat lichid amiotic la examenul local, iar, în următoarele patru zile, a fost supusă unui tratament medicamentos pentru a avorta spontan, fiind supusă unui chiuretaj uterin evacuator şi hemostatic.

Comisia de Monitorizare şi Competenţă Profesională pentru Cazurile de Malpraxis, din cadrul DSP, a ajuns la concluzia că nu ar fi fost vorba despre un caz de malpraxis. Această hotărâre a fost emisă pe 13 ianuarie 2014, iar, la finele aceleiaşi luni, ieşeanca a continuat demersul la Judecătorie.

Probleme în spital

O altă ieșeancă, de 70 de ani, a afirmat că a făcut septicemie de la câteva perfuzii făcute la Spitalul Neurochirurgie. A intrat în spital pentru un tratament banal cu perfuzii și a ieșit de-acolo aproape moartă, aflată în comă, contractând o infecție spitalicească. În urma afecțiunii, Mariana A. a rămas imobilizată la pat și își blesteamă zilele. „Vă spun sincer, nu mă mai gândesc la altceva decât că vreau să dispar de pe pământ! Nu mai vreau să fiu o povară pentru fiica mea“, a precizat femeia.

Mariana A. a decis să apeleze la magistraţii din cadrul Judecătoriei Iaşi, după ce, afirmă aceasta, personalul medical de la Neurochirurgie şi-a bătut efectiv joc de ea. Femeia a povestit că, pe 6 august 2014, s-a internat în spital, pentru a face un tratament cu perfuzii cu Cerebrolizin, după ce fusese diagnosticată cu polineuropatie.

„Conform analizelor făcute la internare, eram sănătoasă, însă, după cinci zile, am început să mă simt groaznic, după ce am contractat bacteria Clostridium difficile, care a determinat medicii curanţi să mă transfere la Spitalul de Boli Infecţioase, pentru tratament specific“, a povestit reclamanta.

Aceasta a adăugat că a fost diagnosticată cu Sepsis (septicemie), starea sa agravându-se în mod dramatic, iar, pe 11 august 2014, a fost transferată în Secţia ATI a Spitalului „Nicolae Oblu“. Femeia a mai afirmat că, în lupta cu eradicarea bacteriei, a suferit un disconfort fizic şi psihic greu de exprimat în cuvinte. „După 83 de ore de stat la Secţia de Terapie Intensivă, starea mea de sănătate s-a ameliorat. Atât eu, cât şi fiica mea am solicitat ajutorul conducerii spitalului, dar ne-am lovit de nepăsare, aroganţă şi lipsă de respect“, a adăugat ieșeanca.

Ea a solicitat în instanţă daune materiale în valoare de 5.000 de euro, dar şi daune morale de 15.000 de euro pentru suferinţele prin care a fost nevoită să treacă. Reprezentanţii Spitalului de Neurochirurgie „N. Oblu“ au afirmat, în schimb, că personalul medical îşi face datoria impecabil, dar şi că, periodic, se efectuează controale asupra personalului medical în ceea ce priveşte existenţa bacteriilor, unitatea încadrându-se în limitele nozocomiale impuse de legislaţie. Asta în condițiile în care scandalul cu produsele Hexi Pharma a scos la iveală faptul că pericolul unei infecții în unitățile medicale este foarte ridicat.

Unitate pusă la plată pentru un picior

În urmă cu câteva luni, Spitalul Căi Ferate şi un medic din cadrul instituției au fost obligați să-i achite daune unei femei pentru faptul că nu ar fi fost îngrijită corect. Georgeta D. a obţinut daune în valoare totală de 160.000 de lei într-un proces în care l-a dat în judecată pe doctorul M.G. şi Spitalul CF. Femeia a susţinut că i-a fost amputat piciorul stâng din cauza faptului că nu ar fi fost îngrijită corect de personalul medical al unităţii amintite.

Pe 9 mai 2009, femeia a ajuns la Spitalul CF, având o leziune la piciorul stâng. Leziunea a fost tratată, iar starea femeii s-a ameliorat. Femeia a susţinut că, ulterior, medicul M.G. i-a pus piciorul în gips fără vreo explicaţie, iar, în mijlocul tălpii, i-ar fi montat un toc din metal, legat cu nişte sârme. Conform ieşencei, tocul i-a agravat leziunea din talpă, ajungându-se la cangrenă, motiv pentru care piciorul i-a fost amputat, în cele din urmă, de la şold.

Doctorul a contrazis-o pe femeie, spunând că nu i-a pus piciorul în gips, ci că i-ar fi montat o atelă din silicon. De cealaltă parte, reclamanta a afirmat că, pe lângă infectarea leziunii pe care o avea, după montarea gipsului a luat din spital şi stafilococul auriu, starea ei agravându-se. Colegiul Medicilor a decis că medicul nu poate fi considerat vinovat pentru cele întâmplate. Nemulţumită de verdictul Colegiului Medicilor, aceasta s-a adresat instanţelor, primul verdict fiind dat după patru ani de procese. Roxana NĂSTASĂ, Ciprian NEDELCU