Cine salvează Fortus?

 Doi dintre cei mai influenţi reprezentanţi ai mediului de afaceri ieşean au creionat portretul celui care ar putea salva soarta fostului Combinat de Utilaj Greu. Vestea bună este că un astfel de om providenţial nu ar trebui să dispună de sume fabuloase de bani, ci ar trebui doar să fie un bun manager. Vestea proastă: acest om nu este de găsit în Iaşi!

 

 Vânzarea la bucată, intrarea şi ieşirea din faliment, proteste sau planuri de parcuri industriale cu investitori asiatici strategici. Astfel arată, pe scurt, actuala situaţie de la Fortus. Un mult aşteptat plan de salvare propus de Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului nu a fost nici acum aprobat de Guvern. Fortus este, aşadar, în prezent, la mâna administratorului judiciar, un consorţiu alcătuit din două companii specializate care încearcă să scape de datoriile istorice ale Combinatului prin vânzarea de active. Între timp, cei aproape 600 de salariaţi trăiesc de pe o zi pe alta, luând doar două – trei milioane de lei din salariu o dată la două luni. Cine ar putea schimba această situaţie care tinde să se acutizeze?

„Un management privat”, vine răspunsul liderului oamenilor de afaceri din Iaşi. Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Iaşi, Paul Butnariu, susţine că doar un antreprenor cu experienţă ar putea schimba soarta Fortus în bine. „Fortus are potenţial, dar trebuie o soluţie radicală, ca rescadenţarea datoriilor sau micşorarea datoriilor către stat. Ar trebui ca la Fortus să fie găsită o soluţie pentru ieşirea din insolvenţă, iar o soluţie ar fi anularea datoriilor istorice. Ar trebui selectat un management privat pentru a putea reclădi compania din punctul de vedere al afacerii. Utilaje există, personal există, mai trebuie doar recuperată piaţa. Fortus nu este un bolnav al Iaşului. Este o sursă de dezvoltare”, este de părere preşedintele CCI.

 

Administratori judiciari nepregătiţi

Şi preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din Iaşi speră într-o soluţie pentru Fortus şi crede că aceasta va veni din partea unui antreprenor cu fler. Nu unul din Iaşi, însă. „Cine vine la Fortus ar trebui să vrea să facă performanţă. Atmosfera de acolo e sumbră. Comănescu ar putea fi o opţiune, dar are probleme şi el. Dacă era într-o situaţie normală, cred că ar fi încercat. Din păcate, un investitor român nu văd de unde ar putea să apară. Ar trebui un manager cu pregătire tehnică, un om care să vrea şi să facă performanţă. În Iaşi un astfel de om nu se găseşte”, apreciază Gheorghe Pleşu, preşedintele AOAI.

Un astfel de investitor, fie el şi din altă parte decât Iaşi sau România, este greu de găsit, în opinia antreprenorului ieşean. „Investitorii nu preiau, însă, firmele cu probleme. Ar trebui unul mai mic, din ţări mai mici, sau oameni de afaceri din domeniu, pentru că trebuie să existe piaţă pentru produsele de la Fortus”, susţine Pleşu. De altfel, şi o acţiune la nivel de Guvern ar fi una bine venită în ochii omului de afaceri ieşean, dar acesta susţine că „încă nu a văzut în România astfel de situaţii”.

O altă variantă propusă de acesta este reluarea relaţiilor cu China. „Fortus a avut în timp colaborări cu China. De acolo, sau din India ar putea veni cineva. Dar, în primul rând este necesară o inventariere a bunurilor Fortus. Fiind în insolvenţă, administratorul judiciar trebuie să fie un om deştept, care să rezolve problema. Oamenii nepregătiţi caută soluţia cea mai simplă – vânzarea”, a conchis Gheorghe Pleşu. 

 

Fortus, o epopee cu final incert

Combinatul ieşean a scăpat, încă o dată, de faliment. La începutul acestei luni Curtea de Apel Târgu Mureş a anulat sentinţa care condamna la moarte unul dintre cei mai importanţi actori ai economiei locale. Instanţa a decis să respingă cererile formulate doi creditori care solicitau insolvenţa Fortus SA Iaşi. „Instanţa respinge cererile formulate de creditoarele societatea Security Force SRL prin administrator judiciar Omega SPRL şi societatea Suport Colect SRL privind intrarea societăţii debitoare Fortus Iaşi în procedura falimentului cu toate consecinţele juridice, anularea măsurilor dispuse de judecătorul sindic specifice dispoziţiei de intrare în faliment. Dispune restituirea cauţiunilor achitate de recurenţi pentru soluţionarea cererilor de suspendare provizorie”, se arată în încheierea şedinţei din data de 2 octombrie, decizia instanţei fiind irevocabilă.

Între timp, reprezentanţii Primăriei Iaşi sunt prinşi în demararea programului de salvare a combinatului. Concret, acţiunile acestora vizează trei obiective, respectiv salvarea unei părţi cât mai mari din active, salvarea locurilor de muncă şi înfiinţarea unui parc industrial. Salvarea activelor va cădea în sarcina AAAS, salvarea locurilor de muncă va fi conectată împreună cu salvarea activelor, unde va interveni AAAS şi, parţial, Primăria Iaşi, iar înfiinţarea parcului industrial ar trebui să cadă exclusiv în sarcina autorităţii locale. „Toată operaţiunea este bazată pe Legea Insolvenţei şi pe faptul că noi şi AAAS-ul suntem principalii creditori în momentul de faţă, Primăria Iaşi având o creanţă la masa credală şi o creanţă curentă totalizată de aproape 11,3 milioane euro. În principiu, pe baza acestei creanţe, printr-o procedură legală, prevăzută în Codul Fiscal, de dare în plată, cu sprijinul nemijlocit al administratorului judiciar şi administratorului special, încercăm să aducem în proprietatea municipiului Iaşi, terenuri şi hale de producţie aparţinând Fortus, pe baza cărora să înfiinţăm, prin decizia Consiliului Local, un parc industrial”, susţine viceprimarul Mihai Chirica.

Dare în plată pentru activele Fortus

Discuţiile purtate recent la Fortus s-au axat asupra modalităţii de alegere a acestor bunuri, astfel încât, atât activitatea Fortus, cât şi activitatea Primăriei, prin parcul industrial, să nu se împiedice una de cealaltă, pentru ca ele să poată funcţiona în mod independent, împreună sau parţial. Mai mult, într-o şedinţă extraordinară, executivul Primăriei va cere acceptul Consiliului Local privind înfiinţarea parcului industrial, printr-o procedură de dare în plată şi preluare de active de la Fortus, proiect la care se lucrează în prezent, pentru care a fost delegată o comisie care să se ocupe expres de această problemă, în care sunt implicate compartimentele economic, juridic şi tehnic.