Cod roşu de dezastru în spitale

Clădiri cu structură de rezistenţă şubredă, personal neinstruit sau unităţi fără rezerve de apă sau alimente sunt punctele slabe care arată că spitalele nu ar putea face faţă în cazul unei catastrofe * dincolo de resursa medicală care ar trebui mobilizată, reprezentanţii sistemului sanitar susţin că lipsa unor rezerve de sânge va constitui o mare problemă * cei mai pregătiţi să intervină în caz de dezastre sunt echipele Serviciului Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare Iaşi, care efectuează anual numeroase simulări, atât în caz de cutremure, cât şi în caz de accidente colective 

Dacă mâine în Iaşi s-ar produce un cutremur, sistemul medical ieşean ar fi pus în mare dificultate. Cât de pregătite sunt spitalele şi serviciile de urgenţe ieşene în faţa unei calamităţi sau a unui accident colectiv? Deşi pe hârtie planurile autorităţilor sunt exemplare, din păcate, puţine unităţi sanitare au la activ simulări care să le pregătească în faţa unor astfel de evenimente.
Clădiri cu structură de rezistenţă şubredă, personal neinstruit sau unităţi fără rezerve de apă sau aliment - sunt câteva dintre punctele slabe pe care spitalele trebuie să le îmbunătăţească pentru a face faţă în cazul unui eveniment neprevăzut. La toate acestea se adaugă lipsa unor rezerve de sânge şi a unei strategii pe termen lung care să rezolve situaţia.
Deşi sunt în prima linie în cazul unui accident colectiv sau al unui cutremur de mare intensitate, sistemul de organizare al unităţilor sanitare dezvăluie multe hibe legate de capacitatea de intervenţie în astfel de situaţii. Principala problemă a unităţilor sanitare ieşene ar fi consolidarea clădirilor. În acest moment, majoritatea spitalelor ieşene se află în plin şantier pentru consolidarea structurilor de rezistenţă şi renovarea pavilioanelor.

Spitalul strategic, în proces de consolidare
Spitalul „Sf. Spiridon” constituie unitatea de nivel I A, care va trebui să preia pacienţi politraumatizaţi. Unitatea, formată din mai multe pavilioane, se află în plin şantier pentru consolidare şi extinderea spaţiilor. Conducerea spitalului recunoaşte că mai sunt câteva pavilioane care au nevoie urgenţă de consolidare. „Spitalul are o vechime de 250 de ani, iar în ultima perioadă majoritatea pavilioanelor au intrat în proces de consolidare a structurii de rezistenţă şi renovare a clădirilor. În prezent, pe lista priorităţilor se află Clinica I şi a II Medicală, care nu au mai fost renovate din anul 1948. Tot în proces de consolidare a structurii de rezistenţă intră şi clinicile de Oftalmologie, Cardiologie şi Diabet”, a precizat ec. Ioan Bârliba, managerul Spitalului „Sf. Spiridon” Iaşi. Conducerea celui mai mare spital din Moldova susţine însă că, în cazul unui accident colectiv sau într-o situaţie de calamitate, spitalul are proceduri foarte clare, iar personalul medical ştie ce are de făcut. „Vom mobiliza tot personalul medical al spitalului şi vom chema suplimentar şi de la domiciliu restul personalului, pentru a asigura asistenţa medicală. Iaşul are multe spitale şi nu cred ca ar exista probleme în cazul producerii unei nenorociri”, consideră Ioan Bârliba.
O altă unitate strategică care are un rol important într-o situaţie de calamitate este
Spitalul de Neurochirurgie. Spitalul face parte din Unitatea Funcţională Regională de Urgenţă (UFRU), constituită din şapte unităţi sanitare. La fel ca şi în cazul celui mai mare spital din Moldova, Spitalul de Neurochirurgie se află în proces de renovare, unitatea funcţionând la 80 la sută din capacitate. „Unitatea este pregătită să intervină în astfel de cazuri, personalul medical fiind instruit în acest sens. În cazul pacienţilor politraumatizaţi, conform protocolului, aceştia vor fi preluaţi de Spitalul Sf. Spiridon şi doar pacienţii cu traume şi leziuni la cap vor fi preluaţi şi îngrijiţi de spitalul nostru. Sperăm să facem faţă, chiar dacă, în prezent, 20 la sută din suprafaţa unităţii este afectată de lucrările de reabilitare”, a subliniat dr. Lucian Eva, managerul Spitalului de Neurochirurgie. Acesta susţine că s-au făcut simulări doar în caz de incendii, însă nu şi în caz de cutremure sau alte calamităţi.
Dincolo de consolidarea clădirilor, este necesar ca mobila şi aparatura din interiorul acestora să fie bine fixate. Lucrări de consolidare a clădirilor sunt necesare şi la Spitalul de Copii „Sf. Maria”, de asemenea, unitate strategică la nivel regional în caz de calamitate.

Spitale fără rezerve de apă
La Iaşi, majoritatea spitalelor au fost dotate cu detectoare de fum, care să ducă la prevenirea incendiilor. Însă, cu toate acestea, unităţile nu sunt pregătite în totalitate pentru a face faţă unor dezastre. Spitalele nu au rezerve de apă, foarte importante în cazul izbucnirii unui incendiu. Într-o astfel de situaţie se află Spitalul „Sf. Spiridon”, care nu dispune de un rezervor de apă, aşa cum impune legea. Nici Spitalele de Pneumologie, Boli Infecţioase, „Sf. Maria” nu dispun de o rezervă independentă de apă.

Criza de sânge, bila neagră a sistemului de sănătate
Dincolo de resursa medicală ce va fi mobilizată, reprezentanţii sistemului sanitar susţin că o mare problemă o reprezintă lipsa unor rezerve de sânge. „În prezent, unităţile sanitare se confruntă cu o gravă criză de sânge, iar la această situaţie nu s-a găsit nicio soluţie, în ciuda campaniilor de mobilizare a populaţiei pentru donare. Realizarea stocurilor de sânge va fi o mare problemă, dar sperăm să găsim soluţii”, a precizat dr. Diana Cimpoeşu, şeful SMURD Iaşi. Reprezentanţii Centrului de Recoltare şi Transfuzii Sanguine (CRTS) susţin însă că, într-o situaţie de urgenţă, sunt mobilizate centrele de transfuzii din toate judeţele Moldovei. „Fiecare centru de transfuzii din judeţele Moldovei dispune de o rezervă strategică de sânge, care va fi colectată în zona unde este mai mare nevoie. În plus, populaţia va fi sensibilizată să doneze sânge”, subliniază dr. Lavinia Scripcaru, managerul CRTS Iaşi.

Salvarea vine de la SMURD
Cei mai pregătiţi la acest capitol sunt membrii echipelor Serviciului Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare (SMURD) Iaşi care, anual, efectuează numeroase simulări atât în caz de cutremure, cât şi în caz de accidente colective. Faţă de spitale, SMURD dispune de un sistem de intervenţie în caz de accidente colective şi dezastre foarte bine pus la punct. Coordonator al serviciilor medicale în caz de dezastre în judeţul Iaşi este dr. Diana Cimpoeşu, şeful SMURD Iaşi. „Într-o situaţie de calamitate, fie cutremur sau accident rutier cu victime multiple, se activează planul roşu, care are proceduri foarte bine puse la punct. Pentru astfel de situaţii ne-am pregătit şi sunt proceduri pe care noi le-am repetat de foarte multe ori, prin simulările realizate, astfel încât am convingerea că fiecare cadru medical ştie ce are de făcut şi cui i se subordonează”, a precizat dr. Diana Cimpoeşu, şeful SMURD Iaşi. Potrivit acesteia, succesul operaţiunilor depinde însă foarte mult de situaţia în care se află spitalele şi cât de avariate sunt clădirile. În cazul în care spaţiile în spital sunt puţine, se poate folosi spitalul mobil. Un al doilea pas îl constituie anunţarea echipelor de gardă din unităţile sanitare şi demararea procedurii de eliberarea a paturilor în spital, în cazul pacienţilor care se pot deplasa.

Cod roşu de dezastre la un accident cu 40 de victime
Ultimul cod roşu activat de SMURD Iaşi a avut loc anul trecut, în urma accidentului petrecut în localitatea Mirosloveşti, în care a fost implicat un autocar din Ucraina, cu 40 de turişti. Echipele SMURD, alături de Serviciul Judeţean de Ambulanţă au intervenit la locul accidentului, de unde au preluat victimele. Reprezentanţii SMURD susţin că au avut parte de o misiune dificilă, din cauza distanţei mari şi a faptului că victimele nu cunoşteau limbile română sau engleză. „Mobilizarea echipajelor a fost ca pentru un cod roşu în caz de dezastre. Misiunea a fost dificilă, din cauza distanţei mari până la locul accidentului şi a comunicării dificile cu victimele. Din fericire, am reuşit să găsim un rezident vorbitor de limba rusă, care a putut comunica cu victimele”, a detaliat dr. Diana Cimpoeşu.

Moldova, dotată cu echipamente de descarcerare grea
Fondatorul SMURD la nivel naţional dr. Raed Arafat, susţine că în zona Moldovei, dar şi în ţară, fiecare judeţ are în dotare maşini cu echipamente de descarcerare grea, care includ şi câte un kit pentru salvare urbană. Acesta a mai subliniat că în situaţie de dezastru cererea este mai mare decât ceea ce pot autorităţile oferi, iar miracole în timpul unui dezastru nicio ţară nu poate face, oricât de avansată ar fi. „Dezastru înseamnă când există un dezechilibru între ce pot oferi autorităţile şi ce nevoi sunt. Aici intervine conceptul de triaj şi de stabilire a priorităţilor. Noi am creat planul roşu, care a fost activat de mai multe ori, în mai multe judeţe. Într-un dezastru, primele ore sunt ale evaluării şi ale reacţiilor punctuale imediate, după care este intervenţia în forţă, care înseamnă, automat, o intervenţie coordonată. Depinde de câte zone şi clădiri sunt afectate, dacă apar incendii, scăpări de gaze. Rolul nostru este să evaluăm, să trimitem echipaje unde este nevoie. În primele ore, intervenţia este pe plan local, apoi regional, apoi naţional”, a declarat dr. Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor.
Acesta mai susţine că în caz de dezastru vor fi mobilizate maşinile de descarcerare grea, datorită faptului că România dispune de un sistem naţional cu comandă unică, prin intermediul Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă. Şi, totuşi, degeaba ne lăudăm că avem un sistem de urgenţă în pre-spital care funcţionează, dacă în situaţia de calamitate spitalele ieşene nu sunt pregătite să facă faţă unor astfel de situaţii. Cristina MIHĂILĂ

***
SMURD Iaşi dispune de 12 ambulanţe de urgenţă, 3 ambulanţe de transport victime multiple şi o maşină de dezastre, elicopterul SMURD la care intervine cu 10 echipaje medicale, formate din 21 de medici şi 40 de asistenţi medicali.

***

„Într-un dezastru, primele ore sunt ale evaluării şi ale reacţiilor punctuale imediate, după care este intervenţia în forţă, care automat înseamnă o intervenţie coordonată” - dr. Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor

***
„Într-o situaţie de calamitate, fie cutremur sau accident rutier cu victime multiple, se activează planul roşu, care are proceduri foarte bine puse la punct” - dr. Diana Cimpoeşu, şeful SMURD Iaşi