Comunele din Zona Metropolitană, ţinute în şah

În aşteptarea strategiilor, oficialii Asociaţiei Zona Metropolitană fac inventarul proiectelor din cele 13 localităţi rurale care alcătuiesc structura asociativă fără de care nu ar ajunge la Iaşi niciun euro pentru dezvoltare regională * primarii comunelor spun că până acum au primit pe tavă „doar promisiuni“, dar nicio investiţie concretă în exerciţiul financiar 2007-2013

În jurul municipiului Iaşi, în urmă cu 11 ani, a fost înfiinţată o zonă metropolitană. Un parteneriat administrativ, Zona Metropolitană Iaşi (ZMI) promitea prosperitate pentru întregul spaţiu. Pe lângă municipiul Iaşi şi Consiliul Judeţean Iaşi, din ZMI mai fac parte comunele: Aroneanu, Tomeşti, Bârnova, Ciurea, Holboca, Leţcani, Miroslava, Popricani, Schitu-Duca, Rediu, Valea Lupului, Ungheni, Victoria. Între timp, alte 5 localităţi au primit statut de observatori: Ţuţora, Prisăcani, Comarna, Mogoşeşti şi Movileni.

EXCLUSIV Afacerile producătorilor de vin din Iaşi

Analiza realizată în 2004 de specialiştii străini puncta beneficiile acestei „alianţe“: „iniţierea parteneriatului între unităţile administrative teritoriale relevante, pe baza intereselor şi a unor strategii comune de dezvoltare; crearea condiţiilor care fac din Zona Metropolitană Iaşi un pol de dezvoltare relevant la scară regională, naţională şi europeană: nod logistic, servicii diversificate, dezvoltare economică durabilă, forţă de muncă educată, mediu de calitate, calitatea vieţii şi a dezvoltării, comunitate deschisă, prestigiu şi identitate locală; crearea alianţelor strategice şi asigurarea apartenenţei la reţelele de cunoaştere şi decizie relevante“.
 

„Aşteptăm să vedem dacă se ţin de cuvânt“
Practic, spaţiul din jurul polului urban trebuia să beneficieze de aceleaşi facilităţi de dezvoltare ca şi municipiul Iaşi. Mai mult, una din condiţiile de acordare a banilor europeni prin Programul Operaţional Regional pentru polul de creştere Iaşi a vizat existenţa şi funcţionalitatea Zonei Metropolitane. Practic, peste 112 milioane de euro nerambursabili au ajuns la Iaşi prin POR 2007-2013, dar banii au fost folosiţi doar pentru proiecte de infrastructură rutieră şi economică din municipiul Iaşi, fapt reclamat în nenumărate rânduri de primarii din localităţile învecinate municipiului. „Fondurile care au venit până acum s-au dus spre municipiul Iaşi. Noi nu am prea văzut din banii aceia. Până acum auzit doar promisiuni. Acum ne promit că cică vom primi în noul exerciţiu financiar fonduri şi pentru proiectele noastre, aşteptăm să vedem dacă se ţin de cuvânt“, a spus resemnat Gheorghe Cazacu, primarul comunei Bârnova.

Motoarele cercetării-dezvoltării în Iaşi EXCLUSIV

Tot numai promisiuni a primit şi edilul comunei Holboca. „Până acum, din punctul de vedere al proiectelor a fost zero. Nu am văzut nimic. Acum, am promisiuni. Ni s-a spus de la Asociaţie că în noul exerciţiu financiar vor prinde linia de tramvai de la 2 Băieţi până în cartier şi asfalt pe stradă, pe o parte şi pe alta. Până acum nu au făcut acea porţiune, deşi ea este pe teritoriul administrativ al oraşului Iaşi, nu al comunei Holboca, dar au zis că nu au niciun interes să facă şi zona aia. Eu sper să se ţină de cuvânt şi să facă proiectul ăsta. Am trimis mai multe proiecte, dar ştiţi cum e: de la a vrea până la a face e o prăpastie“, a afirmat Gheorghe Ştefurac, primarul comunei Holboca.

Cunoscut fermier ieşean intră pe o piaţă de nişă

O primă colectare a proiectelor de la comunele din Zona Metropolitană Iaşi s-a făcut anul trecut, spun oficialii asociaţiei, dar acestea vor trebui reanalizate atunci când se va contura strategia întregii zone. Din păcate, deşi noul exerciţiu financiar 2014-2020 este în al doilea an, până acum nu s-au bătut în cuie documentele strategice în baza cărora vor fi alocate fondurile destinate dezvoltării regionale. „O să pregătim şi strategia noastră, încă nu este gata, dar aşteptăm ca municipiul Iaşi să finalizeze propria strategie ca să venim şi noi cu proiectele strânse din restul zonei. Pe lângă strategia de la Primăria Iaşi, aşteptăm să se finalizeze şi Planul de Mobilitate. Nu noi ne ocupăm de licitaţie, iar fără acest Plan de mobilitate nu putem finaliza documentul strategic. El trebuia să fie gata în octombrie, dar cred că se va prelungi până spre sfârşitul anului. Firma care a câştigat licitaţia pentru Iaşi mai face planurile şi pentru alte două oraşe“, a declarat Liviu Iacob, şeful biroului managementul proiectelor în cadrul Asociaţiei Zona Metropolitană Iaşi.

Acesta a menţionat că şi în noul exerciţiu financiar existenţa structurii asociative este o condiţie esenţială pentru a beneficia de fondurile alocate prin Programul Operaţional Regional. „Această structură este foarte importantă pentru accesarea banilor europeni. Ea va fi importantă în continuare. Este o condiţionalitate pentru a primi bani europeni, iar orice pol de creştere trebuie să aibă această structură“, a subliniat Liviu Iacob. Oficialii asociaţiei ZMI nu au putut estima un termen la care va fi disponibilă o strategie pentru întreaga zonă metropolitană care să vizeze noul exerciţiu financiar european.

 
Cele mai puternice firme din judeţ

O analiză a situaţiei firmelor din spaţiul rural al ZMI arată că zona nu este o structură dezvoltată omogen. Practic, în 2014, cele mai multe firme active erau înregistrate în comuna Miroslava, o localitate cu o evoluţie importantă, în 11 ani de la înfiinţarea zonei metropolitane, fiind preferată de numeroşi investitori pentru amplasarea de spaţii de producţie. Numărul firmelor active este ridicat şi în localităţile rurale Ciurea şi Tomeşti. Pe de altă parte, comuna Victoria este cea mai dezavantajată, fapt ce poate fi corelat cu poziţionarea periferică a comunei în cadrul ZMI, cât şi cu lipsa infrastructurii rutiere. Pe de altă parte, firmele cu capital străin au mizat pe existenţa unei căi rutiere drumul european 85. În 2014, investiţiile cu capital străin majore, erau situate în oraşul-nucleu Iaşi, dar şi în comunele Miroslava, Valea Lupului şi Leţcani.

În prezent, în România, există 20 astfel de zone metropolitane, dar şi 3 neconstituite, Bucureşti, Sibiu, Arad, însă funcţionale. Zona Metropolitană Iaşi a fost înfiinţată în aprilie 2004, printre primele din ţară. „În 8 aprilie, 2004 Consiliul Judeţean Iaşi, Municipiul Iaşi şi 13 comune înconjurătoare au semnat actul de constituire a Zonei Metropolitane Iaşi şi au alcătuit Consiliul Metropolitan Iaşi“, explică oficialii ZMI. La 9 august 2008 a luat fiinţă Asociaţia Zona Metropolitană Iaşi, înregistrată ca asociaţie de dezvoltare intercomunitară, un for care coordonează strategia şi proiectele comune ale zonei.