Cum se pot face bani din mâncare sănătoasă

Invazia mărfurilor pline de chimicale de pe piaţă, legumele şi fructele din import, fără gust, sau unele afecţiuni existente în familie i-au determinat pe mulţi moldoveni să-şi revizuiască total modul de viaţă * mulţi s-au întors la alimentele simple, la hrana bunicilor mai puţin sofisticată, dar mai gustoasă şi mai sănătoasă * folosesc exclusiv materie primă locală, legume, fructe şi seminţe din surse sigure, provenite din culturi bio sau ecologice * bunătăţile lor sunt apreciate şi deja se întrevăd profituri

Veştile legate de incidenţa tot mai sporită a obezităţii, inclusiv în rândul copiilor, a bolilor cardiovasculare şi a altor afecţiuni grave i-au determinat pe unii moldoveni să adopte un regim de viaţă mai echilibrat. Fac sport, au renunţat la mijloacele de transport în comun ori la maşina personală în favoarea bicicletei şi sunt foarte atenţi la ce îşi pun în farfurie. Pe scurt, au adoptat un stil de viaţă sănătos, lucru recomandat tuturor.

„Mâncarea are darul de a-i aduna pe oameni”
Unii dintre ei au mers mai departe şi chiar au dezvoltat mici afaceri cu hrană bio sau ecologică. Alice Ciobanu nu este numai un cunoscut food blogger ieşean, ci şi un bucătar foarte bun. Face totul din pasiune, pune mult suflet în fiecare reţetă şi recomandă tuturor doar hrana bio. „Îmi place totul la bucătăria noastră tradiţională pentru că totul vine de demult şi merge în viitor cu multă pioşenie. Mâncarea are darul de a aduna oamenii, de a le pune zâmbete pe chip şi de a le încălzi sufletele”, a exprimat Alice unul dintre crezurile ei legate de bucatele sănătoase. Ea îşi prepară singură tot ceea ce pune pe masă. „Îmi place să-mi umplu singură cămara, mai ales că unele fructe şi legume le luăm direct de la ţară, de la socri şi de la câţiva prieteni care au surse sigure. Dacă nu ai timp pentru că ai un job extrem de solicitant sau poate nu ai îndemânarea şi abilităţile necesare, poate e bine să cauţi un mic producător local care îţi poate aduce acasă tot ce îţi doreşti”, a recomandat Alice Ciobanu. Lista de clienţi nu este foarte mare, dar numărul este constant, lucru care arată că se poate câştiga din hrana sănătoasă. „Am adunat bani pentru vacanţă din vânzarea borcănelelor de zacuscă şi dulceaţă. E multă muncă, multă migală, îţi trebuie materie primă de calitate, dar merită. Aduni şi un ban, eşti sigur că nu înghiţi chimicale”, a completat Alice.

Pâinea noastră cea de toate zilele
Cine s-ar gândi că unul dintre cele mai simple şi mai vândute alimente poate fi şi unul dintre cele mai dăunătoare? Este vorba despre pâine, care se poate transforma într-un duşman redutabil. Multe sortimente din comerţ conţin E-uri, aditivi, coloranţi care nu ajută la sănătate, ba dimpotrivă. Acestea au fost câteva dintre motivele care au determinat-o pe ieşeanca Andreea Robu să caute soluţii sănătoase pentru pâine. „De un an şi jumătate folosesc o reţetă cu maia pe care am învăţat-o la un atelier. Era în perioada în care primul meu băieţel ajunsese la etapa de diversificare şi căutam nişte biscuiţi pentru el. Am aflat de atelierul de pâine cu maia pe care Corina Munteanu îl susţinea la Bucureşti şi m-am gândit că şi biscuiţi s-ar putea face după o astfel de reţetă”, a explicat Andreea Robu. Odată aflate secretele, nu a mai renunţat la feliile delicioase care i-au cucerit pe mulţi dintre cei din jur.

Pâinea cu maia are o reţetă simplă de preparare, doar că necesită mai mult timp. Este nevoie de făină integrală (din grâu, spelta sau secară), apă şi sare neiodată, peste care se adaugă maia (un amestec fermentat de făina şi apă). Maiaua înlocuieşte drojdia industrială, care nu este foarte bună fiind crescută pe pat de azot.
Produsul are un indice glicemic mai scăzut decât pâinea cu drojdie şi poate fi o alegere bună pentru diabetici sau persoanele care ţin la siluetă, dar şi pentru cei care au o uşoară intoleranţă la gluten. „Maiau neutralizează acidul fitic din cereale, care este responsabil cu împiedicarea absorbţiei mineralelor de către corpul uman. Astfel minerale precum fierul, zincul şi magneziul din cerealele integrale sunt mult mai uşor asimilate, iar pâinea este mai hrănitoare”, a explicat Andreea Robu, la a cărei pricepere apelează mulţi ieşeni dornici să aibă o pâine bună la masă.

Bucate delicioase la un telefon distanţă
O alternativă confortabilă pentru cei care nu au timp ori nu se pricep la gătit este şi cateringul cu produse sănătoase. „Am avut mereu o pasiune pentru bucătărie şi am vrut să-mi deschid un restaurant. Nu ştiam încă specificul aşa că m-am întrebat cum pot să ajut comunitatea prin intermediul afacerii, moment în care am început să caut informaţii. În urma unui articol legat de obezitatea în rândul copiilor şi efectele consumului exagerat de fast-food (publicat de către cotidianul Evenimentul Regional al Moldovei – n.r.) am ştiut exact ce voi face – mâncare sănătoasă. Aşa pot eu să fac ce îmi place şi totodată să fiu de ajutor comunităţii”, ne-a spus Oana Maftei, de la AromaZen. Foloseşte doar ingrediente de calitate, naturale, ce oferă capacitatea terapeutică de refacere a ȋntregului organism. Principiul de bază ȋn bucătărie este alegerea rațională a alimentelor ce compun o masă și foarte important la acest plan de alimentație este că nu pretinde restricții cantitative.

Ulei presat la rece doar la Oţeleni
O altă afacere sănătoasă este în derulare la Oţeleni, unde se fabrică ulei presat la rece. „Totul a început de la o idee a părinţilor noştri care după 1989 s-au mutat la ţară. Toamna, după ce adunau floarea-soarelui, mergeau într-un alt sat să facă ulei şi aşa ne-au dat ideea. Împreună cu fratele meu am cumpărat o presă, un selector de seminţe şi un filtru. Nici unul din noi nu aveam specializare în acest domeniu, dar am făcut probe şi am văzut că poate fi o afacere bună, dar trebuie dusă la un alt nivel”, a povestit Genoveva Cojocaru, de la Prodsor. Aşa a apărut un proiect pentru o fabrică de ulei presat la rece, ridicată cu fonduri europene.

 

Eforturile sunt mari, dar merită orice secundă investită. „Muncesc mai toată ziua, dar nu mă plâng. Îmi place tot ceea ce fac şi mă străduiesc să iasă bine. Uleiul presat la rece este mult mai sănătos decât cel rafinat. Noi suntem foarte atenţi la achiziţia seminţelor, pe care le selectăm şi le trimitem către prese din care ies uleiul şi şrotul (folosit în hrana animalelor -- n.r.)”, am mai aflat de la Genoveva, care a adăugat că presa are o capacitate lunară de circa 300 de tone, unică în Iaşi. Evident, uleiul de la Oţeleni este căutat de cei care au grijă de sănătate şi bine ar fi să fie tot mai mulţi.
Simplitatea şi gustul natural i-au cucerit pe mulţi care au redeschis caietele cu reţete rămas de pe vremea bunicilor când incidenţa afecţiunilor de orice fel nu era atât de mare ca acum. Uneori, progresul aduce şi pierderi colaterale.

Citeşte şi: Businessul de aur al căutătorilor de apă

Maura ANGHEL

„Este important să ştii şi să ai încredere că legumele şi fructele sunt crescute fără chimicale, din soiuri sănătoase şi rezistente, certificate eco, bio. La Iaşi, suntem norocoşi pentru că avem producători locali care nu îşi bat joc de roadele pământului şi de munca lor. Şi cel mai important ingredient este dragostea pentru bucate!” – Alice Ciobanu, food-blogger

„Este important să învăţăm să alegem alimente de o calitate cât mai bună, care să aibă o valoare nutriţională mare, astfel încât organismul nostru să primească toţi compuşii de care are nevoie pentru o bună dezvoltare şi funcţionare. Trebuie să învăţăm ca, atunci când mergem la cumpărături, să nu ţinem cont doar de preţuri, să citim etichetele nutriţionale şi să alegem alimente cât mai echilibrate” – Adina Rusu, nutriţionist

„Furnizorii noştri sunt producătorii locali. Cei care au apelat la noi au apreciat foarte mult gustul mâncării. Muncim foarte mult, de dimineaţă şi până seara. Asta înseamnă câteodată şi 18-20 ore pe zi” - Oana Maftei, Aroma Zen