Documente inedite despre cum va arăta centrul Iaşului EXCLUSIV

Primăria lucrează la un amplu proiect de reconstrucţie a clădirilor istorice de pe b-dul Ştefan cel Mare * în viziunea şefilor Primăriei şi a arhitecţilor, actualele clădiri care pornesc din Casa Orest Tafrali, până în strada Colonel Langa, vor fi demolate pentru a se construi încă 3 corpuri de clădire, după aspectul clădirii ce ascunde curtea de incintă a Episcopiei Catolice, ce vor fi compactate cu clădirea deţinută de catolici

După gafele impardonabile ale municipalităţii ieşene, privind reamenajarea b-dului Ştefan cel Mare, responsabilii administraţiei publice locale au încercat să scoată cumva cămaşa şi au recurs la ajutorul arhitecţilor pentru a schimba din punct de vedere urbanistic fosta Uliţă Mare a Iaşului. Aşa se face că în cursul acestui an, arhitecţi ieşeni ai Episcopiei Catolice şi ai Primăriei, printre care îl amintim pe Dragoş Ciolacu, au conlucrat pentru a schiţa noua imagine a bulevardului. „În acest moment se lucrează la proiectul modificării clădirilor de pe b-dul Ştefan ce Mare, dar el va fi perfectat prin Planul Urbanistic General, care va apărea la sfârşitul acestui an. Proiectul vizează reconstrucţia clădirilor de pe pietonal, la nivelul Casei Orest Tafrali, clădire ce aparţine de Episcopia Eomano-Catolică, şi refacerea faţadelor după tipicul care defineşte monumentele istorice de pe această arteră. Clădirile de pe acelaşi aliniament cu clădirea catolicilor vor fi aduse la nivel cu aceasta şi la detaliu de arhitectură, proiectul urmărind crearea unei replici şi pe colţul cu Mitropolia, pe b-dul Ştefan cel Mare nr. 18-20, unde se găseşte clădirea Turmalin şi Betty Ice, deoarece celelalte faţade nu mai aduc deloc cu aspectul vremii, atunci când au fost construite clădirile”, a declarat primarul Mihai Chirica. Noile corpuri de clădire vor coboră cu un nivel şi în subteran, sub nivelul solului, arhitecţii vizând prelungirea viitorelor corpuri de clădiri şi cu spaţii care vor putea fi folosite drept crame sau localuri tradiţionale.

Grădini mascate de ganguri şi vegetaţie luxuriantă

Un alt proiect urbanistic agreat de Primărie şi luat în calcul pentru a fi implementare în viitorul apropiat, în strânsă legătură cu proiectul anterior, este cel realizat de arhitecţii Dragos Ciolacu, Constantin Medaru şi firma Roeleveld-Sikkes Architects International BV din Olanda. Aceşti specialiştitii au propus construirea de spaţii conexe care să vină în completarea pietonalului, ganguri ascunse care să facă anumite legături discrete cu grădini ce vor fi amenajate în curţile interioare ale clădirilor de pe pietonalul Ştefan cel Mare. Proiectul specialiştilor ieşeni şi olandezi îşi propune realizarea a două trasee pietonale, unul cultural şi religios iar celalalt, cultural şi comercial. Astfel, dacă principala parte a proiectului este reprezentată de pietonalul Ştefan cel Mare, între Palatul Culturii şi Piaţa Unirii, cu posibilitatea continuării pe strada Lăpuşneanu, până la Fundaţie, cea de-a doua parte a proiectului este un pitonal religios şi cultural care porneşte de la Casa Modei, traversează Galeriile Comerciale de la Cub, străpungând curţile interioare ale celor două centre spirituale ale Iaşului – Mitropolia Moldovei şi Bucovinei şi Catedrala Catolică.

Cub de sticlă la vestigii şi terase la BNR şi Blocul Cina

Mai mult, parcarea de la Casa Pătrată ar urma să fie transformată în zonă pietonală ce va fi valorificată cu fântâni arteziene şi vegetaţie, atmosfera urmând a fi completată prin refacerea Turnului cu Ceas de la Biserica Trei Ierarhi. „Între această biserică şi intersecţia cu strada Colonel Langa, proiectul include şi demolarea unor clădiri degradate cu magazine de încălţăminte şi alte produse care nu se împacă cu conformaţia generală a acestui spaţiu public, şi construirea altora noi, în acelaşi stil cu clădirea reabilitată de către Catedrala Catolică”, a declarat arhitectul Dragoş Ciolacu. Aceste noi clădiri ar trebui să conţină ganguri care fac legatura cu spaţiul curţii interioare de la Catedrala Catolică. În paralel, în faţa Băncii Naţionale Române au fost prevăzute terase iar în curtea interioară de la Direcţia Agricolă a fost gândită o grădină închisă ca un labirint cu amenajări. Tot prin acest proiect este prins şi Cubul metalic care va fi înlocuit cu unul din sticlă, iar toate vestigiile din apropierea acestuia vor fi scoase la suprafaţă şi valorificate prin amenajarea unor galerii de artă şi expoziţionale, în timp ce partea comercială ar urma să se mute vizavi, la Blocul Cina, accentul fiind pus pe terase.

Pietonal din piatră cubică desenată şi podea de lemn

Nu în ultimul rând, arhitectele Adriana Gheorghiescu şi Alexandra Berdan au realizat un proiect urbanistic în care regăsim un pietonal pavat cu piatra cubică desenată, între Biserica Trei Ierarhi şi intersecţia cu strada I.C.Brătianu, şi cu podea de lemn de la Biserica Trei Ierarhi până la strada Palat. În viziunea acestor arhitecte, cubul metalic nu ar trebui placat cu sticlă, ci cu stâlpi cilindrici de lemn care să înlocuiască structura metalică actuală, astfel încât să ofere vizibilitate către ruinele din secolul XV de dedesubt. Proiectul mai prevede ca intrarea pe pietonal să se facă printr-o insulă cu arbuşti. Mai mult, arhitectele au propus ca pavimentul de la Parcul Teatrului Naţional să fie înlocuit cu fâşii de gazon iar la intrarea în strada Colonel Langa a fost proiectată o poartă imensă, metalică iar între Direcţia Agricolă şi Consiliul Judeţean au fost gândite alte terase şi localuri. „Înainte de toate nu trebuie să uităm că viziunea care a stat la baza acestui proiect urmăreşte, în esență, punerea în evidenţă a clădirilor simbol pentru Iaşi. Vrem ca acest pietonal să devină o zonă de promenadă şi loisir reprezentativă pentru Iaşi, un spaţiu multifuncţional care să găzduiască o multitudine de evenimente, inclusiv culturale”, a precizat Mihai Chirica.

Uliţa Mare, polul comerţului din Moldova

În anul 1827, în urma marelui incendiu care a devastat oraşul, şi mai ales Uliţa Mare, familiile boiereşti importante s-au retras de pe această stradă centrală, ceea ce a dus la accentuarea caracterului comercial al zonei. Trei ani mai târziu, negustorul armean Ilie Popovici a construit „pe locul caselor hatmanului Iordache Ghica”, un rând de dughene, la faţa Uliţei Mari, din care astăzi se mai păstrează doar un mic corp de clădire dispus la intersecţia dintre b-dul Ştefan cel Mare şi strada Colonel Langa, şi hanul care îi va purta numele, clădire ce a fost construită pe locul în care astăzi de găseşte Episcopia Romano-Catolică. În jurul anului 1900, Primăria Iaşi a elaborat un ambiţios plan de urbanism, menit să îndrepte traseul străzilor oraşului şi să mărească lăţimea acestora, pentru a conferii vechii capitale înfăţişarea unui oraş modern. Practic, verchile clădiri au fost demolate şi reconstruite pe un aliniament aflat cu 3-4 metri în spatele celui existent anterior. Acum dispar clădirile din faţa Bisericii Catolice cunoscute din stampa lui J. Rey, de la 1845. Se desăvârşea astfel sistematizarea acestei laturi a străzii Ştefan cel Mare, întrucât dughenele din faţa mănăstirii Trei Ierarhi şi Mitropoliei au fost demolate înainte de 1890.
Nelu PĂUNESCU

Ultima sistematizare a fostei Uliţe Mari, cea mai mare eroare

În anul 2012, şefii Primăriei Iaşi gândesc un proiect de sistematizare a b-dului Ştefan cel Mare, prin transformarea acestuia în zonă pietonală. În locul asfaltului, bulevardul a fost pavat cu piatră cubică de 10 centimetri iar circulaţia a fost îngrămădită pe b-dul Independenţei. Această transformare a bulevardului a fost posibilă prin intermediul fondurilor europene atrase de municipalitate în cadrul proiectului “Dezvoltare reţea rutieră în zona cultural-istorică şi turistică a municipiului”, proiect în valoare de 91 milioane de lei ce prevedea refacerea reţelei stradale pentru un număr de 16 artere, respectiv Aleea M. Sadoveanu, Aleea Grigore Ghica Vodă, Bd. Carol I, Str. Gavril Muzicescu, Bd. Ştefan cel Mare si Sfânt, Str. A. Panu, Str. M. Costăchescu, Str. Vasile Pogor, Str. Vasile Conta, Str. Vasile Alecsandri, Str. I.C. Brătianu, Str. Sf. Lazăr, Şoseaua Sărărie, Str. Sărărie, Str. Lascăr Catargi şi Str. Palat, refacerea şi modernizarea tramei stradale prin reabilitarea trotuarelor aferente străzilor reabilitate, crearea de piste de biciclişti aferente străzilor A. Panu, Str Palat şi Aleea M.Sadoveanu, şi îmbunătăţirea sistemului de marcaj rutier, reabilitarea a 3.700 de metri liniari de linie de tramvai, între Agronomie – Triumf şi str. Muzicescu, precum şi a menajarea a aproximativ 20.000 de metri pătraţi de spaţiu verde.