EXCLUSIV Cum apare Moldova în cele mai recente documente trimise la Bruxelles

Cea mai recentă variantă a Programului Operaţional Regional 2014-2020, ce se află în procesul de negociere cu reprezentanţii Comisiei Europene, arată că Regiunea de Nord-Est rămâne una dintre zonele cele mai sărace ale ţării * în baza acestui document strategic, în noul exerciţiu financiar, vor fi alocate fondurile europene pentru dezvoltarea economică, socială şi teritorială a regiunii

Deşi am intrat de ceva timp în al doilea an al noului exerciţiu financiar 2014-2020, mare parte a documentelor strategice prin care vor fi gestionate noile fonduri europene sunt încă în dezbatere la Bruxelles. Un astfel de document de programare este cel privind dezvoltarea celor opt regiuni ale ţării.

Am ratat un an de finanţare europeană EXCLUSIV

De la începutul acestui an, Programul Operaţional Regional 2014-2020 este supus procesului de negociere cu reprezentanţii Comisiei Europene. Potrivit actului, prin noul POR 2014-2020 vor fi alocate fonduri de peste 6,7 milioane de euro, la nivel naţional. Banii comunitari vor fi repartizaţi pe 12 axe prioritare care vizează domeniile: transfer tehnologic, dezvoltarea competitivităţii IMM-urilor, eficienţa energetică în clădiri publice, dezvoltare urbană, patrimoniul cultural, infrastructura de transport rutier, valorificarea potenţialului turistic, infrastructura sanitară şi socială, comunităţi marginalizate, infrastructura educaţională şi cadastru.

„Strategia POR 2014-2020 se fundamentează pe analize socio-economice detaliate care evidenţiază actualitatea celor mai multe priorităţi de dezvoltare regională identificate pentru perioada 2007-2013, dar şi priorităţi noi, menite să conducă la creşterea capacităţii inovative la nivel regional şi local. Sunt încă de actualitate nevoile de dezvoltare a anumitor tipuri de infrastructuri de transport, educaţională, de sănătate completate cu priorităţi noi, impuse de necesitatea modernizării economiilor regionale româneşti, în concordanţă cu politica de coeziune a UE şi cu ţintele de atins în contextul Strategiei Europa 2020, privind investiţiile în tehnologii moderne, servicii şi creşterea competitivităţii“, se arată în documentul de programare.

Probleme identificate la nivelul regiunilorÎn prima parte a POR 2014-2020 sunt identificate mai multe puncte nevralgice întâlnite în cele mai multe regiunii ale ţării, inclusiv cea de Nord-Est, din care fac parte judeţele Suceava, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Bacău şi Vaslui. Printre aceste nevoi de dezvoltare de la care pleacă strategia se numără: „transferul limitat al rezultatelor cercetării în piaţă şi nivelul scăzut de asimilare a inovării în firme“ şi „sectorul IMM-urilor insuficient dezvoltat, cu impact negativ asupra competitivităţii economiilor regionale“.

FOTO Cifrele din spatele dezvoltării Moldovei EXCLUSIV

Practic, structura de bază a economiei, sectorul IMM-uri: „poate fi caracterizat prin orientare relativ slabă către activităţi productive, acces redus la capital, tehnologie şi infrastructură, aspecte care afectează negativ productivitatea economică“.

Documentul strategic arată clar faptul că: „în ceea ce priveşte densitatea microîntreprinderilor, există o diferenţă mare între regiunea Bucureşti Ilfov - aproape 45 microîntreprinderi/ 1.000 de locuitori şi Regiunea Nord Est - 11,88 microîntreprinderi/1.000 de locuitori, generată de atractivitatea mediului de afaceri al capitalei care depăşeşte cu mult nivelul regiunilor de dezvoltare“.

Noul POR 2014-2020 ia în calcul potenţialul de economisire în ceea ce priveşte consumul de energie termică în infrastructurile publice, inclusiv clădiri publice, precum şi la nivelul clădirilor rezidenţial. O altă deficienţă majoră face referire la nivelul de poluare ridicat din zonele urbane. „În cele 320 de oraşe şi municipii un număr insuficient de spaţii pietonale şi spaţii verzi, iar utilizarea bicicletei ca mijloc de locomoţie (şi nu recreaţional) este încă percepută ca fiind în stadii incipiente“, se subliniază în documentul de programare, care mai arată că numeroase zone urbane sunt degradate sau neutilizate corespunzător. Un punct nevralgic major este cel care vizează accesibilitatea spre anumite zone ale ţării, iar Moldova este una dintre ele, fapt ce are drept consecinţă o atractivitate scăzută şi investiţii reduse. „Lipsa accesului facil la coridoare TEN T şi implicit către oraşe şi municipii face ca un procent relevant din forţa de muncă disponibilă în mediul rural să nu aibă mobilitatea dorită“, se arată în documentul oficial.

Pe de altă parte, „în ceea ce priveşte starea de sănătate a populaţiei, în România indicatori importanţi -mortalitatea infantilă şi maternă- au valori de până la 3 ori mai mari decât cele ale mediei UE, din cauza sărăciei (valorile indicatorilor de sănătate sunt sub medie în regiunile mai sărace - Nord-Est, Sud-Est, respectiv peste medie în regiunea Bucureşti- Ilfov), a lipsei accesului la servicii medicale (indicatori de sănătate mai slabi mediu rural comparativ cu urban) sau a deficienţelor în furnizarea serviciilor medicale, datorate şi condiţiilor infrastructurale proaste“.

Oficialii care au întocmit strategia noului POR 2014-2020 şi-au stabilit ca obiectiv general- „creşterea competitivităţii economice şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale comunităţilor locale şi regionale prin sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, a condiţiilor infrastructurale şi a serviciilor, care să asigure o dezvoltare sustenabilă a regiunilor, capabile să gestioneze în mod eficient resursele, să valorifice potenţialul lor de inovare şi de asimilare a progresului tehnologic“.

Acest obiectiv poate fi atins dacă fiecare regiune îşi maximizează potenţialul economic şi social de dezvoltare. „Dezvoltarea socio-economică a regiunilor trebuie să se construiască pe experienţa şi cunoştinţele existente la nivel local/regional, precum şi pe înţelegerea nevoilor şi a priorităţilor locale, în funcţie de potenţialul şi resursele proprii fiecărei regiuni (în sensul valorificării experienţei acumulate deja)“, se arată în documentul de programare.

 

Axele prioritare şi priorităţile de investiţii incluse în Programul Operaţional Regional 2014-2020 se adresează tuturor regiunilor de dezvoltare Nord-Est, Sud-Est, Sud Muntenia, Sud Vest Oltenia, Vest, Nord-Vest şi Centru, în scopul recuperării decalajelor de dezvoltare, dar şi regiunii mai dezvoltate Bucureşti-Ilfov, pentru valorificarea potenţialului competitiv.

Sărăcia, la nivelul României, este un fenomen care se înregistrează, în proporţii diferite, în aproape toate regiunile ţării, inclusiv în regiunea Bucureşti-Ilfov, catalogată drept regiune mai dezvoltată. În cele 7 regiuni mai puţin dezvoltate ale României ponderea populaţiei din zonele marginalizate este de 4,3% în Nord‐Est şi Centru, 4,2% în Sud‐Est şi 3,7% în Vest, în timp ce celelalte regiuni prezintă rate egale sau mai mici decât media naţională de 3,2%. Regiunea Bucureşti-Ilfov, care, deşi este încadrată ca regiune mai dezvoltată, înregistrează un număr important de comunităţi defavorizate.

 

Prin POR 2014-2020, UE alocă, la nivel naţional, 6,7 miliarde de euro. Vor fi finanţate domeniile: transfer tehnologic, dezvoltarea competitivităţii IMM-urilor, eficienţa energetică în clădiri publice, dezvoltare urbană, patrimoniul cultural, infrastructura de transport rutier, valorificarea potenţialului turistic, infrastructura sanitară şi socială, comunităţi marginalizate, infrastructura educaţională şi cadastru.

Întregul document de programare îl puteţi consulta AICI