Femeile din Moldova, între discriminare şi curaj

La graniţa de est a Uniunii Europene diferenţierea pe criterii precum sex, etnie sau apartenenţă la spaţiul urban ori cel rural este foarte prezentă în viaţa de zi cu zi şi se perpetuează de la o generaţie la alta * deşi la nivel declarativ puţini recunosc discriminarea de gen, majoritatea organigramelor de instituţii publice ori private arată cât de puţine femei ajung în funcţii de conducere * aceeaşi prăpastie poate fi observată şi la nivelul salarizării * femeile care au reuşit în lumi dominate de bărbaţi spun că ai nevoie de „curaj şi răbdare“

La debutul unei luni dedicate femeilor, statisticile arată că nu faci primăvară cu o floare, iar discriminarea de gen încă se transmite de la o generaţie la alta. În timp ce femeile primesc flori şi cadouri, ele continuă să fie agresate în familii şi comunitate ori sunt plătite mai prost decât partenerii lor, chiar dacă au acelaşi nivel de pregătire.

Potrivit datelor furnizate de Eurostat, media salariilor orare pentru femei este mai redusă cu 10% în România decât în cazul bărbaţilor, ceea ce însemnă că româncele lucrează gratuit o oră din zece. În ciuda faptului că cele mai multe femei au calificări egale sau superioare celor deţinute de bărbaţi, competenţele lor nu sunt apreciate la fel, ceea ce le încetineşte progresul în carieră. Mai mult, pe lângă diferenţa de salarizare există discrepanţe şi între responsabilităţile din cadrul familiei, unde sarcinile nu sunt distribuite întotdeauna în mod egal. Specialiştii susţin că acestea sunt cauze care determină multe femei să-şi întrerupă mai des cariera şi de multe ori nu îşi pot relua slujba cu normă întreagă şi astfel femeile ajung să aibă pensii mai mici.

„Efectele se văd în timp“

Despre discriminarea de gen se vorbeşte frecvent în proiectele implementate pentru dezvoltarea resurselor umane. „Discriminarea, nu doar cea de gen, a existat dintotdeauna şi va mai exista pe piaţa muncii. Noi luăm constant măsuri şi ne adaptăm permanent pentru a diminua orice fel de discriminare, dar efectele se văd în timp“, a declarat Gabriela Vasilache, şefa Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Iaşi. Practic, nu există proiect european unde criteriile legate de politicile antidiscriminare să nu fie incluse, dar schimbările apar încet şi este nevoie de timp şi educaţie.

Un astfel de proiect realizat prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 a fost şi „Studiul privind barierele de gen din România“, un raport de cercetare în cadrul proiectului „Feminis- Să progresăm împreună!“, care a vizat toate regiunile ţării, inclusiv cea de nord-est. Potrivit analizei, cauzele identificate ca fiind la baza discriminării în privinţa remuneraţiei fac referire la: „nerespectarea grilei de salarizare“, „neîncrederea unei femei de a presta o activitate la nivel cantitativ egal cu un bărbat“ şi „concediile de maternitate“. În ceea ce priveşte violenţa faţă de femei din partea bărbaţilor, cele mai multe cazuri s-au identificat în Bucureşti-Ilfov, Nord-Est şi Vest. Totodată, studiul identifică şi o prejudecată a femeilor cum că „soţul/partenerul ar trebui să fie principalul susţinător financiar într-o familie“, fapt declarat de peste 93% dintre respondente, care totuşi se auto-poziţionează în majoritate „într-o lume modernă, ca salariată şi ca cetăţeană“. Acelaşi studiu a identificat şi barierele pe care le întâmpină femeile în găsirea unui loc de muncă. Pe primul loc se află lipsa educaţiei (67,6%), iar pe locul secund lipsa experienţei relevante în muncă (16%).

Beneficiile reformei de pe piaţa muncii

Practic, disparităţi de gen sunt identificate pe mai multe paliere: „pe piaţa forţei de muncă femeile continuă să fie suprareprezentate în sectoare cu o remunerare mai scăzută, existând anumite sectoare feminizate- ex. sănătate, educaţie, administraţie publică; femeile sunt subreprezentate în ocuparea posturilor decizionale şi numărul lor este prezent în zona salariilor mici; o cauză a menţinerii scăzute a ratei de ocupare a forţei de muncă feminine o constituie maternitatea, femeile continuând să lucreze mai multe ore neplătite decât bărbaţii; femeile întâmpină greutăţi mai mari în reconcilierea vieţii profesionale cu viaţa de familie; deciziile individuale sunt influenţate în continuare de rolurile de gen care sunt esenţiale cu privire la educaţie, carieră, condiţii de lucru, familie şi fertilitate“.

Una dintre concluziile studiului stipulează: „egalitatea reprezintă una dintre cele cinci valori care stau la baza Uniunii, prevăzută în Carta drepturilor fundamentale şi în care se interzice discriminarea de gen. Inegalităţile dintre femei şi bărbaţi pe de o parte încalcă drepturile fundamentale, iar pe de altă parte reprezintă o povară grea asupra economiei, care are ca rezultat subutilizarea talentelor“.

Exemple de curaj

Printre domeniile în care femeile reuşesc să spargă barierele de gen, chiar dacă în număr încă redus, se află şi cel de business. „Într-o ţară în care statistic sunt numeroase cazuri de discriminare de gen, este inevitabil să nu întâlnesc asemenea cazuri şi în domeniul în care eu îmi desfăşor activitatea. Însă eu cred că atât femeile, cât şi bărbaţii sunt importanţi şi încerc să elimin orice barieră de discriminare“, a punctat Mioara Gociu, coordonatorul Breslei Constructorilor din Iaşi. Aceasta a transmis femeilor care doresc să îşi construiască o carieră în domeniul construcţiilor că ar fi necesar să încerce să „gândească ca un bărbat“, dar să acţioneze cu tact. „Din experienţa mea, poate nu este soluţia cea mai bună, dar ar trebui să încerci să gândeşti ca un bărbat. Să te pui în pielea lui şi să vezi cum ai putea să te comporţi în relaţia cu persoana respectivă. Chiar dacă unii sunt misogini, însă tu te comporţi corespunzător, în timp îşi vor schimba părerea, cu mici excepţii. Trebuie să avem răbdare, dar, din păcate, aceasta nu este o caracteristică poporului român“, a afirmat Miara Gociu. Aceasta susţine importanţa prezenţei femeilor în mediul de business, dar nu numai: „Este important să existe şi femei în mediul de business. În filosofia orientală există yin şi yang, simbolul masculinităţii şi al feminităţii, ele sunt opuse, dar complementare şi formează energia perfectă a materiei. Ca să fim în echilibru avem nevoie de femei şi de bărbaţi, deopotrivă. Dacă ar fi mai multe femei în business sau în politică nu ar mai fi atâta agresivitate, pentru că femeia gândeşte altfel şi are calităţi complementare bărbatului“.

Totodată, Doina Cepalis, care deţine mai multe fabrici de confecţii în regiune, susţine că întotdeauna s-a simţit tratată de la egal la egal în relaţiile de business. „Femeile care au propriul business sunt mai hotărâte, mai curajoase, dar au şi mai multă răbdare“, a punctat antreprenoarea.

 

Conform Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), discriminarea directă are loc atunci când o persoană este tratata într-un mod mai puţin favorabil decât o altă persoană care a fost, este sau ar putea fi într-o situaţie comparabilă, iar diferenţa de tratament are la baza oricare criteriu de discriminare. Legislaţia românească recunoaşte următoarele criterii de discriminare: rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică, infecţii HIV, apartenenţă la o categorie defavorizată.

 

CAMPANIE EVE 

 

„MOLDOVA de 10“ - Un deceniu în jungla europeană

„MOLDOVA de 10“ Eşecul zonelor metropolitane

„MOLDOVA de 10“- Performanţa grupurilor de acţiune locală

„MOLDOVA de 10“ - Apariţia structurilor-pilon din economia regiunii

„MOLDOVA de 10“- Lecţiile Iaşului în 10 ani ca punct pe harta UE FOTO

„MOLDOVA de 10“- Realizările pe bani UE de la polul sărăciei

MOLDOVA de 10- „Aderarea la Uniunea Europeană ne obligă să fim mai buni“

MOLDOVA de 10- „ABC-ul civilizaţiei“ în Suceava din bani europeni

MOLDOVA de 10- „Aderarea la UE ne-a obligat să ne adaptăm la noi realităţi“