FOTO Epopeea tramvaiului spre CUG

Începând de anul viitor, una dintre cele mai populare linii de tramvai din Iaşi va fi reînfiinţată, după o absenţă de 18 ani. Linia 9 a funcţionat în Iaşi timp de 13 ani pe ruta Gară - CUG, fiind eliminată din cauza unei deraieri produse în martie 1997. Practic, acesta a fost începutul apariţiei în Iaşi a celebrelor „maxi-taxi”, care au câştigat teren în detrimentul mijloacelor de transport aparţinând IJTL (actuala RATP)

Traseul de tramvai 9, care a funcţionat timp de 13 ani pe ruta Gară - CUG, s-a bucurat de o audienţă-record în rândul ieşenilor. Explicaţiile acestei „popularităţi” nu trebuie căutate prea mult. Fiind vorba de una dintre cele mai lungi rute de tramvai din Iaşi (alături de traseul 3), e de la sine înţeles faptul că linia 9 nu a dus niciodată lipsă de călători. În plus, la începutul anilor ’90, cartierul Nicolina - CUG era în plină expansiune, fiind poate singurul care oferea ieşeanului obişnuit posibilitatea achiziţionării unei locuinţe noi. Coroborat cu faptul că, în aceeaşi perioadă, străzile Iaşului nu gemeau de autoturisme, imaginile vremii, cu ieşeni circulând pe scările unor Tatre sau Timiş-uri pot fi considerate absolut fireşti.
Tramvaiele IJTL nu făceau faţă solicitărilor
Linia de tramvai Podu Roş - CUG a fost dată în exploatare pe data de 1 noiembrie 1984, cu un an înaintea apariţiei troleibuzelor în oraş. Iniţial, traseul se întindea din Podu Roş doar până la capătul dinspre oraş al combinatului Fortus, însă prelungirea până la sediul administrativ al combinatului, actualul rond Tehnopolis, era planificată, fapt dovedit de montarea aparatelor de cale şi a încrucişărilor spre CUG 2, încă de la data punerii în funcţiune a primului tronson. După mai puţin de un an, la 30 septembrie 1985, tramvaiele au putut circula şi pe restul traseului, până la CUG 2, spre totala satisfacţie a „oamenilor muncii”.

Interesant este faptul că, la aceea vreme, responsabilii IJTL (fosta denumire a RATP) se „plângeau” de faptul că ieşenii folosesc din ce în ce mai des tramvaiele întreprinderii. „Orientarea publicului către transportul electric ne-a găsit nepregătiţi, nereuşind să asigurăm numărul de unităţi necesare unui transport civilizat. Nici eforturile depuse de conducerea întreprinderii de a crea personal de exploatare tramvaie nu au dat rezultate, din 121 de elevi înscrişi la cursuri terminând doar 82, din care s-au încadrat 59 şi au plecat 13”, se arată într-un raport al Autobazei 2, cea care se ocupa de transportul electric.

Deraiere cu consecinţe majore pentru transportul public
Timp de 13 ani, tramvaiele au rulat fără probleme pe această rută. Iniţial, s-a operat cu 10 vagoane de tip Tatra, iar odată cu scurgerea anilor, au fost introduse vagoanele Timiş, mult mai încăpătoare. De altfel, ambele tipuri de vagoane sunt protagonistele incidentului care, ulterior, a determinat desfiinţarea traseului. Astfel, pe 28 martie 1997, remorca tramvaiului 343 de tip Timiş a deraiat pe Şoseaua Nicolina şi a lovit frontal tramvaiul de tip Tatra cu numărul 203, care circula pe sens opus. „Din cauza denivelării pronunţate existente între dale, remorca de Timiş a intrat în balans şi, pe fondul rigidităţii suspensiei acestor tramvaie, combinat cu faptul ca tramvaiul circula gol, fiind în probe după reparaţii capitale, boghiul 1 al remorcii a ieşit de pe linie spre stânga, roţile din stânga ale acestuia intrând în spaţiul dintre şină şi dala, iar cele din dreapta căţărându-se pe dală. Remorca a rulat în aceste condiţii cca. 700 de metri, până în curba uşoara de dinaintea macazului, unde roţile din stânga au şi dat peste corpuri străine dure, rezultând ieşirea lor din acel canal exterior şi devierea bruscă a părţii frontale a remorcii spre stânga, după care a urmat ciocnirea cu vagonul Tatra care mergea spre Podu Roş”, îşi amintesc angajaţii regiei.

Reabilitarea Axei Sud, prea scumpă pe vremea lui Simirad
În urma incidentul, cinci persoane au fost rănite. Pe respectivul tronson s-a mai circulat până pe data de 3 aprilie, fiind luată decizia efectuării unor reparaţii la calea de rulare. Acestea nu au fost efectuate niciodată întrucât, conform unui raport întocmit de Compartimentul Prototipuri în 1998, se menţionează faptul că „repunerea liniei în funcţiune ar implica lucrări de reaşezare la cotă pe 70-80 la sută din lungime, cu refacerea ecartamentului, a sudurilor, schimbarea şinelor uzate, schimbarea dalelor curbate şi a celor din curbe” (potrivit autorilor Monografiei transportului public de călători din Municipiul Iaşi 1898- 2008, n.r.). Atunci, au fost propuse trei variante de reabilitare, costurile estimate variind în funcţie de soluţia constructivă, cea mai ieftină implicând lucrări de înlocuire a şinei şi a dalelor acolo unde era cazul, însă cu garantarea unei perioade de exploatare scăzute, de circa trei ani. Celelalte soluţii prelungeau durata de exploatare chiar până la 15-20 de ani, însă costurile creşteau semnificativ. În final, s-a renunţat la idee, alegându-se varianta desfiinţării traseului. O măsură pripită, care avea să abată transportul public ieşean de la drumul firesc spre modernizare.

„Denivelările accentuate ale căii şi abaterile de ecartament apărute după 10 ani de funcţionare intensă au făcut imposibilă circulaţia tramvaielor. Eliminarea cu efect durabil a acestor denivelări a fost imposibilă din cauza tehnologiilor utilizate iniţial pentru realizarea căii de rulare. Ca urmare, în anul 1997, această linie de tramvai a fost scoasă din funcţiune, din motive de securitate a traficului, iar calea de rulare s-a înglobat stratul de uzură a străzii”, se arată în documentaţia proiectului „Dezvoltare şi Reabilitare Arteră Funcţională Sud – Municipiul Iaşi”, al cărui contract a fost semnat pe 5 iulie 2013

Desfiinţarea liniei 9 a coincis cu apariţia regimului maxi-taxi
Înainte de desfiinţarea definitivă a traseului 9, a mai existat o întrerupere a circulaţiei tramvaielor între Podu Roş şi CUG. Între 1991 şi 1993 tronsonul a fost închis pentru lucrări la calea de rulare. Acesta este momentul în care apar primele autobuze în locul tramvaielor. În vara anului 1991, când tramvaiele au fost retrase din CUG, au fost puse in circulaţie (pe traseul 9 - CUG 2- Tg. Cucu, prelungit ulterior până la Piaţa Eminescu) şapte autobuze Ikarus articulate aduse din Germania. Acestea au fost menţinute şi după redeschiderea circulaţiei tramvaielor (1993), dar după 3 aprilie 1997 au rămas să asigure singure transportul ieşenilor pe ruta CUG-Centru-Copou. Evident, autobuzele nu au putut satisface fluxul din ce în ce mai crescut de călători, aspect speculat de o serie de întreprinzători privaţi, care, cu largul concurs al municipalităţii, vor pune bazele unui tip nou de transport, cu vehicule de capacitate redusă, ce aveau să câştige teren în rândul călătorilor, dată fiind starea precare a tramvaielor şi autobuzelor regiei şi a circulaţiei greoaie a acestora.

18 ani de aşteptare
Începând de anul viitor, tramvaiele vor circula din nou între Podu Roş şi CUG, după o absenţă de 18 ani, o mare problemă a locuitorilor din Nicolina şi CUG găsindu-şi, astfel, rezolvarea, odată cu posibilitatea introducerii de vagoane de mare capacitate pe traseul spre Centru.
Lucrările pe „Axa Sud” au început în iunie 2013. Investiţia presupune înlocuirea a 8 kilometri linie simplă de tramvai, reabilitarea reţelei stradale pe o suprafaţă de 66.000 mp, modernizarea trotuarelor pe 30.000 mp, realizarea unei piste de biciclete cu o lungime de patru kilometri. Lucrările au fost adjudecate, în urma licitaţiei organizată de municipalitate, de asocierea firmelor Viarom Construct, Mari Vila, şi Conest. Finalizarea întregului proiect este planificată în luna iulie 2015. Valoarea totală a proiectului este de 87,6 milioane lei, din care aproximativ 70 de milioane provin din fondurile europene nerambursabile. Tudor DAMASCHIN

Din păcate, proiectul de reabilitare a liniei de tramvai Podu Roş - CUG nu a inclus şi refacerea "rondului vechi", extrem de util pentru o dirijare flexibila a vagoanelor, în funcţie de fluxurile de călători sau de blocajele din trafic.