Iaşul a devenit un punct fierbinte pe harta zonelor roşii de poluare

Măsurători unice în ţară, realizate la începutul acestui an în Laboratorul de Optica Atmosferei, Spectroscopie şi Laseri din cadrul Facultăţii de Fizică a Universităţii „Al. I. Cuza“, arată cât de gravă este problema poluării în capitala Moldovei * cercetătorii trag un semnal de alarmă legat de particulele înregistrate atât la nivelul solului, dar mai ales în atmosferă, asta în timp ce şefii municipalităţii şi oficialii Agenţiei de Mediu se contrează pe tema amplasării uneia dintre staţiile de măsurare a poluării

Deşi praful este nelipsit de pe străzile din Iaşi, problema poluării a revenit în discuţiile şefilor administraţiei publice după declaraţiile recente ale ministrului Mediului Daniel Constantin. Acesta a nominalizat oraşul, alături de Bucureşti şi Braşov, în topul celor mai poluate. „Cu administraţiile respective lucrăm, în momentul de faţă, să încercăm să rezolvăm procedura. Din păcate, pe mediu, România are cele mai multe probleme în raport cu Comisia Europeană, multe termene depăşite, multe acţiuni la care ne-am angajat şi pe care nu le-am îndeplinit – asta ne-a atras, până în acest moment, nu mai puţin de zece proceduri de infringement, deci de punere sub supraveghere pe problemele respective. Ele ţin, în special, şi sunt grupate în două mari categorii – zona de deşeuri şi zona de poluare”, a declarat ministrul.

Măsurători alarmante

În timp ce ieşenii reclamă praful şi mizeria de pe străzile oraşului, edilul-şef Mihai Chirica susţine senin că datele raportate de Agenţia de Mediu periodic nu sunt cele reale, ci ar fi perturbate de amplasarea staţiei de măsurare din Podul de Piatră în apropiere unui restaurant. Mai mult, primarul susţine că o altă cauza importantă a poluării o reprezintă cei 60.000 de consumatori care au centrale termice de apartament. Cercetătorii de la Facultatea de Fizică a Universităţii „Al. I. Cuza“, care au făcut ample măsurători la începutul acestui an, în Laboratorul de Optica Atmosferei, Spectroscopie şi Laseri (LOA-SL), susţin că amplasarea staţiei nu reprezintă un impediment real în a măsura corespunzător nivelul de poluare, iar centralele de apartament nu sunt în topul problemelor de mediu.

„Măsurătorile noastre din februarie arată nivel de poluare peste aşteptări. Este ceva foarte grav. Este un oraş foarte poluat şi la nivelul solului, dar mai ales în atmosferă, în păturile superioare. Aceste măsurători sunt unice în ţară, dar vizează doar Iaşiul, nu am putut să le facem şi în alte zone din ţară pentru că echipamentul este performant şi nu îl putem deplasa uşor“, a declarat conf. dr. Silviu Gurlui, de la Facultatea de Fizică a Universităţii „Al. I. Cuza“, cercetător în cadrul LOA-SL.

Potrivit acestuia, deasupra oraşului se regăsesc compuşi foarte nocivi atât pentru populaţie, cât şi pentru climă. „Sunt compuşi foarte nocivi. Am descoperit la sol particule care sunt măsurate de agenţiile de mediu – PM10 şi PM 2,5, acestea din urmă fiind cele mai periculoase şi nu sunt monitorizate atât de bine, însă au efecte grave asupra sănătăţii populaţiei. Pe lângă aceste particule, în atmosferă sunt compuşi şi mai nocivi care sunt cauzaţi de trafic, de arderi industriale, dar şi alte surse din afara localităţii“, a explicat conf. dr. Silviu Gurlui. Acesta a precizat că s-a identificat HCN (acid cianhidric), care este de 35 de ori mai toxic decât a monoxidul de carbon, dat şi dioxid de carbon în cantităţi foarte mari. Totodată, au fost identificaţi mai mulşi compuşi organici toxici care par a proveni din utilizarea lor în medicina veterinară şi agricultură.

„Practic, nu există finanţare!“

„Pe o distanţă de 100-200 de kilometri în jur, Iaşiul este într-o zonă roşie de poluare. Din păcate, noi, cei care facem aceste măsurători performante, nu suntem întrebaţi absolut nimic de către autorităţi“, a afirmat specialistul. Potrivit acestuia, măsurătorile cu echipamentul performant de la Facultatea de Fizică din Iaşi vor continua. Potrivit specialistului, cantitatea mare de HCN şi CO2 arată că sursa majoră de poluare este traficul auto. Şi la acest capitol autorităţile ieşene ridică din umeri. Primarul Mihai Chirica a declarat recent la o întâlnire cu mediul de afaceri ieşean că la nivel naţional nu există fonduri prinse în buget pentru continuarea lucrărilor la şoseaua de centură a municipiului, traficul greu fiind o cauză majoră de poluare. „Pentru artera ocolitoare sunt alocate 152 de milioane de lei, dar sunt credite de angajament. La credite bugetare este trecut 0. Practic, nu există finanţare efectivă“, a transmis edilul.

O altă cauză importantă a poluării este reprezentată de şantierele private şi publice din oraş. La întâlnirea cu mediul de afaceri, reprezentanţii Breslei Constructorilor ieşeni au solicitat din nou achiziţia unui aparat mobil de monitorizare a aerului. „Am transmis solicitarea către Primărie, iar din calcule reiese un cost de 700.000 de euro. Credem că acest aparat este necesar având în vedere situaţia Iaşului“, a declarat Mioara Gociu, reprezentanta Breslei Constructorilor din Iaşi. Cu toate acestea, în proiectul de buget pe 2017 a Iaşului nu este prinsă nicio astfel de cheltuială, iar primarul Chirica a transmis că municipalitatea nu are atribuţii în măsurarea aerului şi va trebui găsită o altă soluţie pentru o asemenea achiziţie.

Recomandările cercetătorilor

 

Conf. dr. Silviu Gurlui susţine că autorităţile atât cele locale, cât şi cele de la nivel central trebuie să ia măsuri urgente pentru diminuarea poluării masive. Astfel, cercetătorii au făcut şi o listă cu mai multe soluţii pentru reducerea nivelului de poluare. Printre măsurile urgente se numără un management al traficului auto, care deja a fost plătit cu bani grei din fonduri europene, care nu funcţionează corespunzător şi la parametri. Totodată, se impune şi un management al deşeurilor industriale, incluzând arderile deşeurilor organice, dar şi montarea de filtre în aglomerări cu trafic. Printre măsurile pe termen lung sunt menţionate de la dezvoltarea reţelelor de monitorizare a mediului cu funcţionare live pentru public, dar şi a fiecărei maşini în mers, dar şi aplicarea de taxe de poluare proporţionale cu nivelul de poluare şi tipul de poluant. Totodată, o altă mă