Motoarele inteligente ale Regiunii de Nord-Est

 Cerinţa de bază în noul exerciţiu financiar european este competitivitatea * în acest context, una dintre dintre strategiile cele mai importante pe care se va baza dezvoltarea ulterioară a celor şase judeţe din regiune este cea de specializare inteligentă, care poate aduce plus valoare în economia zonei * în baza unei amplu exerciţiu de consultare şi analiză, au fost identificate patru domenii cheie care pot fi considerate piloni ai dezvoltării regionale în următorii ani

 

Regiunea de Nord-Est este una dintre zonele pilot în care Uniunea Europeană ajută la dezvoltarea şi implementarea unei strategii de specializare inteligentă. „Acest document este în curs de revizuire. Strategia de dezvoltare inteligentă va fi practic o strategie economică pentru regiune. Am cerut sprijin de la Comisia Europeană pentru implementarea acesteia, deoarece ne dorim să fim pregătiţi pentru că următoarele perioade de programare vor fi din ce în ce mai competitive“, a declarat Vasile Asandei, directorul Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Nord-Est.

Practic, în baza unei analize amănunţite din 2013 au fost stabilite domeniile care se pretează pentru inovare în regiune. Astfel, au fost identificate patru aglomerări industriale, care pot aduce plus valoare în regiune. Potrivit documentelor ADR Nord-Est, acestea sunt IT, Biotehnologii, Textile-Confecţii şi Agro-Food, acesta din urmă având şi cea mai mare acoperire în regiune. Practic, se doreşte ca prin cele patru domenii, până în 2020, să se „transforme resursele locale în produse cu valoare adăugată ridicată, să aibă efecte de antrenare şi multiplicare asupra celorlalte ramuri ale economiei regionale, să fie înalt competitive pe plan mondial şi să asigure un profil sustenabil economiei regionale“. Totodată, se doreşte ca specializarea inteligentă să se facă „prin oameni şi produse locale“.

Pentru a contura tipuri de proiecte inovative pe cele patru domenii inteligente, reprezentanţii agenţiei au organizat mai multe focus grupuri în care au adus la aceeaşi masă specialişti din firme, universităţi şi administraţie publică. În cadrul acestor întâlniri experţi de la nivel naţional şi internaţional au prezentat tendinţe şi direcţii de cercetare şi inovare pe fiecare din cele patru domenii. Totodată, au fost organizate ateliere de descoperire antreprenorială. „Nu este de ajuns să pregătim, la nivel înalt, tineri cu competenţe de inovare deosebite, ei trebuie şi încurajaţi să demareze noi afaceri, capabile să valorifice rezultatele cercetărilor din domenii prioritare. De asemenea, firmele inovatoare existente trebuie sprijinite şi stimulate, pentru a deveni vectori ai dezvoltării sectoriale de specializare inteligentă“, transmit oficialii ADR Nord-Est.

Entităţi de tip cluster, în jurul celor patru domenii

În Regiunea de Nord-Est, în cei zece ani de la aderarea la Uniunea Europeană, au luat fiinţă mai multe structuri de tip cluster în jurul celor patru domenii de specializare inteligentă. „Clusterul reprezintă o concentrare geografică de entităţi economice (furnizori specializaţi, prestatori de servicii, firme din industrii înrudite) şi instituţii asociate (universităţi, institute de cercetare, agenţii guvernamentale, centre de pregătire profesională etc.), din anumite ramuri industriale. Conceptul de cluster a fost introdus în politica economică de către Michael Porter şi se regăseşte şi în legislaţia din România (HG 918/2006), care defineşte clusterul ca o «grupare de producători, utilizatori şi/sau beneficiari, în scopul punerii în aplicare a bunelor practici din Uniunea Europeana, în vederea creşterii competitivităţii operatorilor economici”, detaliază reprezentanţii Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Nord-Est.

Astfel, în zonă funcţionează un cluster de medicină imagistică Imago-Mal Iaşi, unul de confecţii-tricotaje-textile ASTRICO Nord-Est, unul de turism APT Bucovina, de IT New Media – Iconic Iaşi. Un alt cluster dedicat IT&C este Euronest IT&C Hub la Iaşi, Ind-Agro-Pol vizează tehnologiile agroalimentare, iar bioROne se ocupă de interacţiunea din domeniul biotehnologiei. Un alt cluster este Breasla Constructorilor Ieşeni, înfiinţat la Iaşi. Totodată, a mai fost înfiinţat şi Clusterul Asociaţia pentru Industrii Creative.

164 de milioane de euro, cifră de afaceri

Unul dintre cele mai longevive şi active clustere, cel care vizează industria textilă, este Astrico Nord-Est. Forul a fost înfiinţat în 2010 şi are 30 de membri dintre care două întreprinderi mari şi două mijlocii. În total, în cele 30 de firme lucrează peste 1.800 de salariaţi. Totodată, din cluster mai fac parte o Facultatea de Textile şi Pielărie a Universităţii Tehnice „Gh. Asachi“ şi Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Textile şi Pielărie. Cifra de afaceri a companiilor din ASTRICO Nord-Est depăşeşte 85 de milioane de euro, 90% din producţie fiind valorificată peste hotare.

Printre cele mai noi clustere sunt cele dedicate industriei de tehnologia informaţiei. Astfel, în Euronest IT&C Hub, înfiinţat în 2013, activează 21 de membri, iar cifra de afaceri înregistrată de aceştia depăşeşte 21 de milioane de euro. Totodată, rata medie a exporturilor companiilor membre în cluster este de 50%. Clusterul destinat industriei alimentare şi agricole care acoperă toate cele 8 regiuni de dezvoltare ale României, IND-AGRO-POL, a luat fiinţă în 2011, iar din el fac parte 55 de membri, printre care şi o mare întreprindere. Peste 700 de salariaţi activează în companiile membre ale acestui cluster, iar cifra de afaceri depăşeşte 164 de milioane de euro.

Un alt cluster care a luat fiinţă în 2011, bioROne, se ocupă de sectoare de activitate precum biotehnologii, sănătate şi ştiinţe medicale, dar şi microtehnologii şi nanotehnologii. Din el fac parte 13 membri printre care şi o mare întreprindere, dar şi două mari institute de cercetare-dezvoltare. În unităţile care fac parte din acest cluster muncesc peste 1.600 de oameni, iar cifra de afaceri este de aproape 72 de milioane de euro. Peste 1.800 de salariaţi fac parte şi din clusterul dedicat firmelor din construcţii- Breasla Constructorilor Ieşeni. În acest for sunt incluşi 23 de membri, iar cifra de afaceri a acestora era undeva la peste 80 de milioane de euro.

Avantajele de a fi într-un cluster

Un membru al unei structuri de tip cluster are mai multe avantaje printre care putere de negociere cu potenţialii clienţi, dar şi accesul la informare şi formare. Practic, „aglomerarea industrială de companii similare atrage, dezvoltă şi beneficiază de un capital de forţă de muncă cu un set comun de calificări“. Totodată, membrii unui cluster au acces la surse de finanţare, dar şi la sprijin în elaborarea unor proiecte e investiţii. „Clusterul, văzut ca asociere de companii pe tot lanţul valoric, facilitează creşterea competitivităţii pe pieţele actuale, specializarea şi deschiderea de noi pieţe“. Poate unul dintre avantajele majore îl reprezintă faptul că prezenţa mediului academic şi de cercetare-dezvoltare.

În topul celor mai sărace regiuni din UE

Valorificarea acestor domenii cheie este cu atât mai importantă cu cât, Regiunea de Nord-Est este, potrivit celor mai recente date Eurostat, cea mai săracă din ţară şi a cincea cea mai puţin dezvoltată din Uniunea Europeană. Potrivit Eurostat, regiunea Nord-Est a României se situa în 2015 pe al cincilea loc de la coadă în clasamentul celor 276 de regiuni din Uniunea Europeană din punctul de vedere al PIB pe cap de locuitor.

Regiunea avea un PIB de 34% din media din UE, înregistrând un scor mai bun doar faţă de trei regiuni din Bulgaria şi una din Franţa. În cifre absolute, PIB-ul Regiunii de Nord-Est din 2015 a ajuns la 15,8 miliarde de euro, valoarea per capita fiind de 4.900 de euro. De aproape patru ori mai puţin faţă de PIB-ul pe cap de locuitor din Regiunea Bucureşti-Ilfov, unde valoare era de 19.300 de euro, care este cea mai bine plasată în 2015, cu un PIB per capita de 136% comparativ cu media din UE. Alina STAN