Oamenii care au schimbat destinul Sucevei

Procesul de modernizare a fost marcat de o mână de oameni cu viziune * de la străzi, clădiri administrative până la cinematografe, toate iniţiativele şi-au spus amprenta pe oraş * cotidianul Evenimentul Regional al Moldovei vă prezintă vizionarii care au transformat imaginea comunităţii

Pe 18 august se împlinesc 627 de ani de la prima atestare documentară a Sucevei. Aşezarea are o istorie zbuciumată. Abia la sfârşitul anilor 1800, târgul începe să capete un aer urban. Atunci, a fost introdusă canalizarea, s-au aprins luminile pe străzi, a fost restaurată, pentru prima dată, Cetatea domnitorului Ştefan cel Mare şi au fost construite mai multe clădiri emblematice, printre care şi Palatul Administrativ.

Franz des Loges, austriacul cu inimă de român
Cel care a făcut primii paşi spre civilizarea aşezării a fost primarul Franz Cavaler de Loges. Austriacul născut la Viena, care s-a dovedit mai român decât foarte mulţi dintre români, a condus Primăria Sucevei timp de 23 de ani, în perioada 1891-1914. Oamenii l-au ales şi reales pentru că străinul, pe care Suceava l-a adoptat, le-a modernizat oraşul. „Când a candidat pentru prima dată nimeni nu credea că va câştiga. Contracandidatul său pregătise un mare banchet pentru a sărbători victoria, care, evident, nu s-a mai ţinut”, ne-a declarat Emil Ursu, directorul Muzeului Bucovinei.
Franz Cavaler de Loges este fără îndoială cel mai performant primar al Sucevei. A câştigat lupta cu mentalitatea oamenilor. A introdus primele conducte de canalizare. Unele dintre acestea există şi în ziua de astăzi. El a introdus iluminatul stradal şi a construit mai multe clădiri emblematice, printre care şi Palatul Administrativ, care găzduieşte astăzi Prefectura şi Consiliul Judeţean. A construit o cale ferată care traversa oraşul, pe lângă Liceul „Ştefan cel Mare”, până la Iţcani. Şi asta nu este tot. Des Loges a sprijinit construcţia Spitalului Vechi, a Muzeului de Istorie şi Palatului de Justiţie. Dacă vă întrebaţi de unde a avut bani alesul local pentru modernizarea Sucevei, ei bine din împrumuturi bancare.

Arhitectul Karl A. Romstorfer
Primarul austriac a făcut echipă bună cu un alt străin care a schimbat destinul Sucevei. Este vorba despre arhitectul Karl A. Romstorfer. Născut la Viena, arhitectul a făcut primele săpături arheologice şi a executat primele lucrări de consolidare a Cetăţii lui Ştefan cel Mare. Lucrările au fost executate în perioada 1897 -1903. Tot el este cel care a restaurat Biserica Mirăuţi, care datează din secolul XIV şi care a fost prima Mitropolie a Moldovei. Arhitectul austriac a mai restaurat bisericile mănăstirilor Putna şi Sfântul Ioan din Suceava.

„Ctitorii” învăţământului superior
În mod surprinzător, clădirile construite şi edificiile restaurate de Franz Cavaler des Loges şi Karl Romstorfer au supravieţuit tăvălugului comunist. Mai mult, mormântul austriacului des Loges, care se află în Cimitirul „Pacea”, a fost restaurat de membrii partidului, aspect pe care istoricii îl consideră a fi atipic. În acele vremuri, comuniştii vroiau să radă urmele austriecilor din Bucovina, spun specialiştii. Se pare că nici cei mai încrâncenaţi activişti de partid nu au putut să ignore performanţele austriacului care a modernizat Suceava.
Există persoane şi în rândul membrilor Partidul Comunist Român care au influenţat în bine destinul oraşului. În 1963, la Suceava este înfiinţat Institutul superior Pedagogic de trei ani, actuala Universitate „Ştefan cel Mare”. Nu se ştie cu exactitate care anume dintre liderii locali ai partidului au pus piatra de temelie a învăţământului superior. Se ştie însă că în acea perioadă adjunctul ministrului Educaţiei era Jean Livescu, născut în actualul cartier Burdujeni din Suceava şi care ar fi sprijinit înfiinţarea institutului. „Atunci s-a făcut tot posibilul ca Suceava să nu rateze startul”, a declarat Aurel Buzincu, şeful Direcţiei pentru Cultură. În acelaşi timp, un institut similar a luat naştere la Bacău, dar atunci Suceava a fost avantajată, pentru că, spun specialiştii, autorităţile locale nu îndeplineau criteriile legate de spaţiu pentru înfiinţarea instituţiei de învăţământ superior. Neajunsul a fost trecut cu vederea de mai marii ministerului. La început, institutul a funcţionat în actuala clădire a Colegiului Naţional „Petru Rareş”.
Pe 7 martie 1990 a fost transformat în Universitatea „Ştefan cel Mare”. Ei bine, după Revoluţie, prestigioasa instituţie academică s-a dezvoltat mulţumită oamenilor cu viziune. Este vorba despre regretatul rector Emanuel Diaconescu, membru corespondent al Academiei Române, cel care a condus universitatea până în anul 2004. Mai este vorba şi despre prof. univ. dr. ing. Adrian Graur, rectorul USV (2004- 2012) care a reuşit să înfiinţeze noi programe de studii, să modernizeze căminele studenţeşti, să cumpere noi corpuri de clădire şi să construiască într-o manieră spectaculoasă corpul E. Altfel spus, Adrian Graur a reuşit să pună USV pe harta celor mai moderne instituţii academice din ţară.

 

Oana ŞLEMCO

Eugen Huţu, afaceristul care a lansat Foresta Fălticeni
Se ştie că Suceava a fost şi este un oraş comercial, însă puţini sunt cei care-şi mai amintesc că urbea a avut o echipă de fotbal în divizia A. S-a întâmplat demult, la începutul anilor 2000. Responsabil a fost omul de afaceri Eugen Huţu, născut în Frasin, într-o familie de silvicultori, şi mutat în Bucureşti. El a pus pe picioare echipa de fotbal „Foresta” Fălticeni. La sfârşitul anilor '90 fotbaliştii s-au mutat la Suceava, iar în 1997, Huţu a bătut palma cu Consiliul Local ca să finanţeze Clubul Nord Club Foresta. Principalul acţionar al Clubului era Consiliul Local. Primăria se angajase să susţină echipa de fotbal cu banii încasaţi de la comercianţii din bazar. Tot în 1997, echipa a promovat în prima ligă a fotbalului românesc.
„Foresta” a fost echipa care a transformat fotbalul într-un fenomen. Stadionul din Areni, care are 11.000 de locuri pe scaune, devenea neîncăpător pentru microbiştii care veneau să vadă meciurile. Pe atunci, sucevenii trăiau fotbalul. Fanii echipei nu vor uita niciodată meciul dintre Foresta şi Dinamo, care s-a terminat cu scorul de 5-4, în contextul în care la pauza dintre reprize scorul era 3-0 în favoarea dinamoviştilor. În minutul 47, scorul fusese de 4-0, tot în favoarea bucureştenilor, iar până la final fotbaliştii suceveni au reuşit să dea 5 goluri şi să câştige partida. Meciul care a rămas în istorie s-a disputat la Bucureşti în 2000. Un an mai târziu echipa a retrogradat, afaceristul s-a retras, iar Suceava nu a mai avut nicio echipă de fotbal în prima ligă. Pe lista celor care s-au implicat în modernizarea urbei îşi are locul şi actualul primar Ion Lungu. Deşi contestat de parte dintre suceveni, în cei 11 ani de mandat, edilul a construit primele parcaje subterane din oraş, a modernizat parcul central, a reabilitat strada Cernăuţi şi a schimbat faţa unităţilor de învăţământ.

Călător prin peşterile Neamţului

Începând cu 1950, în oraş a demarat construcţia de fabrici, care, patru decenii mai târziu, au fost făcute una cu pământul, lăsând loc altor investiţii. Institutul Pedagogic înfiinţat în 1963 a fost transformat în Universitatea „Ştefan cel Mare”, o instituţie academică modernă, care a adus plus valoare urbei. Altfel spus, în ultimele două secole Suceava s-a aflat într-o continuă transformare.