Radiografia aurului negru din Moldova HARTĂ

La nivelul Regiunii de Nord-Est, cele mai mari suprafeţe agricole se înregistrează în judeţele Vaslui, Botoşani şi Iaşi * o analiză comparativă arată că încă există o agricultură de subzistenţă cu zeci de mii de mici proprietari care nu pot valorifica la maximum această avuţie a zonei * la nivelul judeţului Iaşi, 75% din suprafaţa agricolă este deţinută de persoane fizice * în ultimul deceniu se observă totuşi o creştere a suprafeţelor aflate la investitorii străini şi cele deţinute în cooperative

 În una dintre cele mai sărace regiuni ale Uniunii Europene, activităţile economice de bază vizează agricultura, exploatarea şi prelucrarea lemnului ori turismul, mai ales în judeţele Suceava, Neamţ şi Bacău. Sectorul privat din agricultură a luat naştere treptat în ultimele două decenii, prin aplicarea legii fondului funciar. Însă modul în care aceasta a fost pusă în aplicare a generat o serie de efecte mai puţin dorite printre care şi fărâmiţarea exploataţiilor agricole. Deşi mulţi s-au văzut cu titlurile de proprietate în sertar, odată cu intrarea în posesie au apărut adevăratele probleme. Având suprafeţe mici, iar costurile de exploatare fiind mari, lipsa banilor a determinat ca terenurile să fie lucrate necorespunzător.

Potrivit datelor din Planul de Dezvoltare Regional Nord-Est 2014-2020, „cele mai mari suprafeţe agricole se înregistrează în judeţele Vaslui, Botoşani şi Iaşi, fiecare deţinând în jurul a 18% din suprafaţa agricolă totală a regiunii. Cele mai mari suprafeţe arabile sunt în judeţele Vaslui şi Botoşani, unde la 100 ha suprafaţă agricolă corespund 75, respectiv 79 ha suprafaţă arabilă. Judeţele Vaslui şi Iaşi deţin cele mai mari suprafeţe viticole, împreună având 73% din suprafaţa totală viticolă a regiuni“. Concret, în regiune, la finalul anului 2013, erau înregistrate în fondul funciar peste 3,6 milioane de hectare, dintre care doar o treime reprezenta teren arabil. Cele mai mari suprafeţe sunt înregistrate în Suceava (855.350 ha), Bacău (662.052), Neamţ (589.614 ha), Iaşul fiind abia pe locul al patrulea cu 547.558 hectare. Cele mai mici suprafeţe totale se înregistrează în Botoşani – 498.569 şi în Vaslui – 531.840 hectare.

 Firmele ieşene care fac performanţă la nivel naţional

Din păcate, o suprafaţă însemnată din fondul funciar al Moldovei este reprezentată de terenuri degradate şi neproductive, respectiv 97.676 hectare, cele mai mari amplasamente fiind la Iaşi, peste un sfert din acestea. Practic, în judeţul Iaşi erau, la nivelul anului 2013, în jur de 27.000 de hectare de terenuri ce nu puteau fi valorificate.

„Cele mai mari aporturi la valoarea agricolă totală sunt aduse de judeţele Suceava cu 23%, Iaşi şi Botoşani cu câte 17%. În mod surprinzător, deşi economia judeţului Vaslui are un caracter predominant agricol, aportul acestui judeţ este de numai 14%- ceea ce indică practicarea pe suprafeţe întinse a unei agriculturi de subzistenţă. Totodată, acelaşi aport redus este adus şi de judeţul Neamţ“, se arată în planul de dezvoltare care a stă la baza accesării fondurilor europene în exerciţiul financiar 2014-2020.â

Performanţa micilor afaceri din capitala Moldovei

O altă probleme de la nivelul regiunii o reprezintă lipsa irigaţiilor. Din păcate, doar 6,47% din suprafaţă agricolă are sisteme pentru irigaţii. Raportat la fiecare judeţ, cea mai mare pondere este în Iaşi, unde se regăsesc o treime din sisteme. Unul dintre fermierii care deţine sisteme de irigaţii performante este Vasile Lungu. „Lucrăm 2.000 de hectare şi irigăm cam 95%, avem câteva parcele unde nu ajunge apa. Practic, 1.900 de hectare sunt irigate. Toată suprafaţa este în arendă, proprietarii au contract de arendă cu firma. Am făcut investiţii foarte mari pe teren, inclusiv sistem de irigaţii şi am încheiat contracte pe perioade lungi ca să putem amortiza investiţia“, a explicat fermierul care deţine Astra Trifeşti şi Agroindustrial Ceres Bivolari.

Situaţia la nivelul judeţului Iaşi

O analiză comparativă a fondului funciar din judeţul Iaşi surprinde mai multe elemente interesante legate de cele 547.558 hectare compuse din terenuri agricole şi neagricole. Practic, la nivelul anului 2007, în judeţ erau 380.301 hectare de terenuri agricole din care arabile – 255.743 ha, iar suprafeţele neagricole ajungeau la 167.486 hectare. Din cea de a doua categorie fac parte terenuri forestiere, cele cu ape, căi de comunicaţii, ocupate de construcţii şi suprafeţele degradate şi neproductive. Opt ani mai târziu, la finalul lui 2015, cele peste jumătate de milion de hectare se împărţeau astfel, terenuri agricole - 380.072 ha, din care arabile – 255.475 ha, iar cele neagricole ajungeau la 167.486 ha, dintre care neproductive 25.895 ha. Interesant este că, în 2015, peste 76% din suprafeţele agricole erau deţinute de persoane fizice, cu mult mai mult decât în 2007, când procentul era de 73%. O creştere se observă şi la nivelul proprietăţilor deţinute de persoanele juridice, de la 7.758 hectare la 8.277, în decembrie 2015.

Bani europeni pentru comunităţi smart

Cel mai important este că au crescut simţitor terenurile aflate în „proprietate obştească şi cooperatistă“, ceea ce dă posibilitatea unei valorificări mai bune a terenurilor. Astfel, de la 360 de hectare în 2007 s-a ajuns, în 2015, la 7.589. Totodată, dacă în urmă cu opt ani erau raportate doar 6 hectare deţinute de investitori străini, s-a ajuns ca anul trecut să există peste 1.000 de astfel de hectare. Prezenţa masivă a micilor fermieri arată că acest sector este neproductiv. „Existenţa fermierilor mici, terenurile fărâmiţate nu-mi permit să extind sistemul de irigaţii pe care îl am acum. Nu pot intra peste ei, sunt proprietari care lucrează terenul în ritmul lor şi nu vor să dea terenul în arendă“, a explicat Ioan Buimac, fermier ce deţine Agricola Andrieşeni şi Agral Mixt SA.

Firmele care fac performanţă în agricultură