Reţea mafiotă de căpuşat banul public EXCLUSIV

Staţiunea Slănic Moldova a avut de suferit după Revoluţie * timp de aproximativ două decenii, firma care a deţinut cele mai multe vile, hoteluri şi restaurante a fost Perla Moldovei SA * printre acţionarii firmei s-au perindat mai multe persoane de-a lungul timpului * societatea a fost dată în judecată de Unitatea Administrativ-Teritorială a oraşului Slănic Moldova * UAT a solicitat falimentul firmei pentru datorii la taxe şi impozite

De mai bine de un sfert de secol, România a pretins că s-a „dezbrăcat“ de „mantaua grea” a comunismului şi a intrat în era capitalismului. Numai că, precum şi în comunism, fiecare a înţeles conceptul de „capitalism” după bunu-i plac.

În tot acest timp, oamenii simpli au considerat că, pentru a reuşi în viaţă, e de ajuns să fii muncitor, serios şi cinstit. Din păcate, astfel de idealuri şi-au dat obştescul sfârşit demult pe plaiurile mioritice, asta dacă ele au existat vreodată cu adevărat!

„Evenimentul Regional al Moldovei” vă prezintă un studiu de caz, despre o societate care a trecut de la stat, la privat, pentru ca, într-un final, să ajungă la instanţele de judecată, într-un dosar de faliment.

Cum a pornit totul

La începutul anului 1991, adică la scurt timp de la Revoluţie, la Slănic Moldova a fost înfiinţată societatea comercială Perla Moldovei, care avea ca obiecte de activitate „prestările de servicii” şi „programe turistice”. Potrivit Oficiului Registrului Comerţului (ORC), cei care conduceau firma atunci erau Gheorghe Boacă Săulescu – director – şi Ion Stângaciu – director adjunct.

Pe 11 martie 1991 are loc prima majorare de capital a firmei, de la 83 de milioane de lei vechi, la 2,2 miliarde de lei vechi, cererea fiind înaintată de Tatiana Vraciu (61 de ani), preşedinte şi administrator al societăţii. În următorii ani, reprezentanţii firmei au solicitat autorităţilor adăugarea de noi obiecte de activitate.

Pe 14 octombrie 1992, statul transmite 70% dintre acţiunile la SC Perla Moldovei SA către Fondul Proprietăţii de Stat (FPS), conform prevederilor din Legea nr. 15/1990. De asemenea, restul, de 30% dintre acţiuni, merge către Agenţia Naţională de Privatizare (ANP). Pe 4 iulie 1994, Tatiana Vraciu şi Gheorghe Boacă Săulescu devin manageri şi preiau atribuţiile Consiliului de Administraţie (C.A.) al firmei.

Certificate emise de Ministerul Turismului

Pe 19 octombrie are loc o nouă majorare de capital, de la 2,4 miliarde, la 18,3 miliarde de lei vechi, însă pe 24 mai 1995, din SC Perla Moldovei SA se desprinde SC Măgura SA Tîrgu Ocna, astfel având loc o reducere de capital, de la 18,3 miliarde, la 14,3 miliarde de lei vechi.

Dar lucrurile nu au rămas aşa, deoarece, pe 2 august 1995, are loc o nouă majorare de capital, până la 16,7 miliarde de lei vechi. Acest lucru s-a întâmplat odată cu obţinerea, de la Ministerul Turismului, a mai multor certificate de atestare a dreptului de proprietate asupra mai multor bunuri imobile din staţiunea Slănic Moldova. Astfel, în perioada aprilie – iulie 1995, Ministerul Turismului, prin ministrul Dan Matei, emite 46 de certificate de acest gen în favoarea SC Perla Moldovei SA, pentru mai multe vile, restaurante, hoteluri şi izvoare. Atunci a fost obţinută şi clădirea cazinoului, un imobil de 5.228,16 mp.

În cursul aceluiaşi an, Ministerul Turismului a emis mai multe certificate de atestare a dreptului de proprietate a unor bunuri imobile în Slănic Moldova, beneficiară fiind chiar societatea Perla Moldovei. Printre acele bunuri se regăsesc şi izvoarele din staţiune, respectiv Izvorul „300 de scări”, Izvorul Sonda 2, şi zona izvoarelor 1, 3, 5, 6, 7, 8, 10, 14 şi 15, precum şi Izvorului 2 şi a „Izvorului”.

De menţionat este faptul că, pe 30 octombrie 1997, cinci persoane se regăsesc în C.A. al firmei, Tatiana Vraciu fiind preşedinte şi director general al societăţii. Pe 2 septembrie 1997, FPS cesionează către Societatea de Investiţii Financiare (SIF) Transilvania 201.574 de acţiuni a câte 25.000 de lei la SC Perla Moldovei SA. Astfel, SIF Transilvania deţinea 40,75% din capitalul social al firmei, în timp ce SC SIL Prodinvest SRL avea 39,96% dintre acţiuni, iar alţi şase acţionari, printre care şi SC Perla Moldovei Internaţional SRL, deţineau 0,55%. În aceeaşi perioadă a fost numit în fruntea C.A. Otilian Neagoe, acesta având drept sarcini cumpărarea de la SC Sfera SRL Bacău cinci vile şi Expres Central, de la SC Perla Moldovei Internaţional SRL – trei vile, dar şi o vilă şi Complexul „Cerdac”, de la Anamir SRL Comăneşti.

Schimbări în acţionariat

Pe 27 mai 1999, FPS a dispus vânzarea de la SC Perla Moldovei SA 39,96% dintre acţiuni, către SC SIL Prodinvest SRL Tîrgu Ocna, firmă reprezentată de Vasile Ciobanu, contra sumei de 7,141 miliarde de lei vechi. În noiembrie 2000 se schimbă din nou administratorii, retrăgându-se trei asociaţi. Între timp, Otilian Neagoe, directorul general, este mandatat să ia un împrumut de 2 miliarde de lei vechi, cu gajare de active, dar şi de a vinde terenul centralei termice de la Vila „Pufu”. Mai mult, în C.A. ajunge Ion Vrânceanu, din partea SC Vradicor Financiar Group SA Bacău. Pe 19 februarie 2001 este ales un alt preşdinte al firmei, în persoana lui Ionel Creţu.

De menţionat este faptul că privatizarea societăţii avusese loc pe 27 mai 199, iar, în Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA) din 18 ianuarie 2001, Tatiana Vraciu devine secretar AGA şi al C.A. Tot din 2001, firma solicită adăugarea a sute de obiecte de activitate.

Pe 27 martie 2002 este întocmit un act adiţional la statutul firmei, atunci acţionariatul arătând astfel: SC Vradicor Financiar Group SA – 51,511%, SC SIL Prodinvest SRL – 39,957%, iar alţi acţionari – 8,532%.

Credit pentru o firmă, garantat cu bunurile alteia

Reprezentanţii SIF Moldova au contestat la Tribunalul Bacău o decizie a AGA de pe 25 octombrie 2000, privind garantarea unui împrumut luat de SC Vradicor Financiar Group SA cu activele societăţii Perla Moldovei SA.

„Împotriva hotărârii a votat SIF Transilvania, care avea 40,75% dintre acţiuni, iar, fără votul Vradicor Financiar Group SA, nu s-ar fi putut întocmi majoritatea pentru adoptarea hotărârii. Ar fi trebuit ca Vradicor să se abţină de la vot, deoarece avea un interes direct”, au spus reprezentanţii SIF Transilvania. Instanţa a admis contestaţia şi a dispus anularea acelei hotărâri.

Vilă vândută către Corneliu Iacobov

Pe 5 mai 2003, din firmă se retrag patru administratori, rămânând ca administrator unic Ionel Creţu. Înainte de aceasta, în martie 2003, firma şi-a înfiinşat patru noi punct de lucru, respectiv la Hotel „Dobru”, la Vila „Adela”, la sediul administrativ de pe strada Nicolae Bălcescu şi la Complexul „Cazino”.

De remarcat este faptul că, înainte de aceasta, pe 4 ianuarie 2002, SC Perla Moldovei Internaţional SRL, prin administratorul Andrei Șerban, se asociază în participaţiune cu SC Perla Moldovei SA, prin preşedintele Ionel Creţu. Prima firmă „a pus la bătaie” Vila „Adela”, cu 15 camere, care urma să fie folosită timp de cinci ani de către cea de-a doua societate, iar profitul urma să fie împărţit în mod egal între cele două companii.

La finele lunii noiembrie 1999, SC Perla Moldovei Internaţional solicitase înscrierea dreptului de proprietate asupra Vilei „Liliana” (364 mp), pe care o obţinuse printr-un contract de vânzare-cumpărare încheiat pe 18 noiembrie 1999. Conform datelor ORC, la data respectivă, SC Perla Moldovei SA a vândut Vila „Liliana” către SC Perla Moldovei Internaţional SRL, reprezentată de cei doi asociaţi, Andrei Șerban şi, surpriză!, Corneliu Iacobov!

Vila fusese dobândită în 1995 de SC Perla Moldovei SA, prin decizia Ministerului Turismului, ea fiind preluată de la fostul IBC Slănic Moldova. Preţul achitat de firma lui Iacobov pentru această vilă a fost de 258 de milioane de lei vechi, plus TVA.

Apare „pe fir” RAFO Imperial Oil

Pe 20 noiembrie 2003, din firmă se retrag asociaţii SIL Prodinvest SRL şi Vradicor Financiar Group SA. Asta după ce a venit ca asociată compania RAFO Imperial Oil, cu un aport de 8,652 miliarde de lei vechi, reprezentând 51,511%, dar şi SC Socomind SA Tîrgu Ocna, cu un aport de 6,711 miliarde de lei vechi, adică 39,957%, precum şi Servgrup SA Slănic Moldova, cu 0,548%.

În fapt, a fost vorba despre fuziuni prin absorbţie între Vradicor Financiar Group şi RAFO Imperial Oil, prima fiind radiată, dar şi între SIL Prodinvest SRL şi Socomind SA, prima fiind, de asemenea, radiată, precum şi între Perla Moldovei Internaţional SRL, cu Servgrup SA.

La acea vreme, Servgrup SA avea ca principal obiect de activitate transportul rutier de mărfuri, Socomind SA – comerţul cu amănuntul al cerealelor, în vreme ce RAFO Imperial Oil – comerţul cu ridicata al combustibililor şi al produselor derivate.

Ramificaţii nebănuite

Pe 20 noiembrie 1996, capitalul social al M Invest SA este majorat, de la 300 de milioane de lei vechi, la 1,2 miliarde de lei, noul asociat fiind Rafinăria Dărmăneşti. La acea dată, FPP II Moldova avea 40.000 de acţiuni în cadrul firmei, Carom SA Oneşti, RAFO SA Oneşti şi Rafinăria Dărmăneşti – câte 20.000 de acţiuni, iar Chimcomplex SA Borzeşti – 10.000.

Pe data de 17 martie 2000, M Invest devine Reno Imperial Oil SA. Pe 30 mai 2002, societatea Reno Imperial Oil SA se transformă, la cererea administratorului Adrian Galofteanu, în SC RAFO Imperial Oil SA.

Aceleaşi nume, din nou „în scenă”

Pe data de 18 decembrie 2003, Tatiana Vraciu, care fusese de la început în cadrul SC Perla Moldovei SA, solicită revocarea din funcţie a lui Ionel Creţu şi numirea ei ca administrator.

Mai apoi, pe 10 februarie 2004, aceeaşi Vaciu menţionează la ORC retragerea asociatului RAFO Imperial Oil SA şi preluarea firmei de către Perla Turism SRL, cu 346.109 acţiuni, reprezentând 51,511% din capital. Asta după ce, pe 9 februarie 2004, RAFO Imperial Oil se divizase, rezultând Perla Turism SRL, reprezentată de acelaşi Andrei Șerban.

În plus, pe 4 mai 2004, Tatiana Vraciu (Bighiu) solicită modificarea obiectului de activitate principal al SC Perla Moldovei SA în „hoteluri”. De remarcat mai este faptul că, în şedinţa din 19 octombrie 2004, Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor (AGEA) firmei a decis schimbarea companiei din societate deţinută public, în una de tip închis. În consecinţă, firma este delistată de pe piaţa RASDAQ.

Vânzări de miliarde

Pe 7 iunie 2005, AGEA firmei decide o majorare de capital social la SC Hotel Perla Moldovei SRL cu 130 de miliarde de lei vechi, prin aport în natură cu Hotelul „Perla”, plus terenul aferent şi piscina acestuia.

Pe de altă parte, Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor (AGOA) firmei decide prelungirea mandatului Tatianei Vraciu şi, în plus, aprobă vânzarea Hotelului Perla şi a terenului aferent contra sumei de 130 de miliarde de lei vechi, dar şi vânzarea Pensiunii „Nemira” (cu terenul aferent) pentru 3,079 miliarde de lei vechi, însă şi a terenului aferent Vilei „Privighetoarea”, cu 324 de milioane de lei vechi.

Surpriză în cadrul unui proces!

În cursul anului 2005, firma Tehnomold Construct SA Oneşti cere deschiderea procedurii judiciare şi a falimentului SC Perla Moldovei SA, la Tribunalul Bacău. Firma din Oneşti susţine în instanţă că a prestat lucrări şi că Perla Moldovei SA îi era datoare cu suma de 3,472 miliarde de lei vechi.

„Motivul neachitării pretinsului debit constă în faptul că debitul nu a existat, facturile fiind emise în baza unor situaţii de lucrări care, în realitate, nu ar fi fost executate. Noi nu suntem în insolvenţă, achitând în ultimele trei luni peste 600.000 de lei noi”, au precizat în instanţă reprezentanţii SC Perla Moldovei SA.

De cealaltă parte, reclamanţii au susţinut că, de fapt, firma din Slănic Moldova şi-a însuşit acele datorii. „Debitoarea şi-a însuşit lucrările prin semnarea situaţiilor de lucrări. Mai mult, debitoarea nu a făcut vreo dovadă că a refuzat la plată facturile emise de noi”, au spus cei de la Tehnomold Construct SA Oneşti. Judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Bacău a admis acţiunea, a ridicat dreptul de administrare al debitoarei şi a dispus desemnarea unui administrator judiciar. Numai că SC Perla Moldovei SA a formulat recurs, iar Curtea de Apel a admis recursul pe 18 iulie 2006.

Un alt dosar

Pe 20 iulie 2006, Tatiana Vraciu este revocată din funcţie de către acţionari, în locul acesteia fiind numită Diana Ghibilic. Însă, pe 19 decembrie 2006, AGEA a SC Perla Moldovei SA a decis schimbarea Dianei Ghibilic cu Florin Nicolae Gavrilă, al cărui mandat a fost prelungit cu patru ani pe 11 noiembrie 2010.

În cursul anului 2014, UAT Slănic Moldova a cerut la Tribunalul Bacău intrarea în faliment a SC Perla Moldovei SA pentru o creanţă de 116.346 de lei, reprezentând impozit pe clădiri, pe teren şi taxă de apărare civilă, plus accesorii.

Iniţial, Tribunalul a decis intrarea în insolvenţă, pentru ca, pe 26 februarie 2015, instanţa să admită cererea UAT Slănic Moldova, dispunând intrarea în faliment a SC Perla Moldovei SA. Dan CONSTANTINESCU

 

4.317.269 DE LEI

Acestea ar fi fost datoriile totale ale societăţii comerciale Perla Moldovei SA pe data de 31 octombrie 2016, conform actelor depuse la instanţă

* * *

 

„Împotriva hotărârii a votat SIF Transilvania, care avea 40,75% dintre acţiuni, iar, fără votul Vradicor Financiar Group SA, nu s-ar fi putut întocmi majoritatea pentru adoptarea hotărârii. Ar fi trebuit ca Vradicor să se abţină de la vot, deoarece avea un interes direct” - SIF Transilvania, în cadrul unui litigiu privind Perla Moldovei SA

 

În numerele viitoare ale ziarului vom continua dezvăluirile legate de clanurile care au dus la faliment una dintre cele mai frumoase staţiuni turistice din România!