Sfinţii şi-au dat întâlnire la Iaşi!

A trecut un sfert de veac peste Iaşul trăitorilor în credinţă şi ascultare, dar şi peste mirenii de rând, de când moaştele Sfintei Parascheva au transformat capitala Moldovei în loc de pelerinaj naţional * anual, primitoarea gazdă a Moldovei spirituale, atrage peste un milion de pelerini * în spatele impresionantei desfăşurări de forţe, în cei 20 de ani de „Sfântă”, în jurul acestei sărbători a gravitat un imens interes politic, acum mai estompat

La trecerea a 20 de ani de la debutul timid a pelerinajului la moaştele Sfintei Parascheva, secondat de câteva acţiuni comerciale prinse sub titlul „Zilele Iaşului”, reporterii „Evenimentul regional al Moldovei” au încercat să facă un mic bilanţ al unui fenomen ce a depăşit atât hotarele ţării cât şi graniţele înţelegerii, în contextul adăugării etapizate a unor acţiuni subterane care au crescut, în fapt, din nevăzuta rădăcină a deciziei administrative şi politice ce a născut actualelele Sărbători ale Iaşului.
Aducerea la Iaşi a moaştelor Sfintei Parascheva, în 1641, a transformat oraşul într-un centru de pelerinaj pentru întreaga Moldovă. În ideea de a face tot mai cunoscut hramul Sfintei Parascheva în întreaga ţară, primarul Osvald Racoviţă a organizat în 1935 primele sărbători ale oraşului, reunite sub genericul Luna Iaşilor, completând manifestările religioase cu cele laice, având o puternică notă culturală.
“Faţă de perioada comunistă în care Biserica a fost limitată şi obligată să se manifeste doar în lăcaşul de cult, ca atare, a fost o necesitate şi un entuziasm manifestat în egală măsură şi de către slujitorii sfintelor altare, şi de către credincioşii creştin- ortodocşi, care au avut posibilitatea să vină în Iaşi de ziua Sfintei Cuvioase Parascheva, iar acest pelerinaj s-a dezvoltat de la an la an, nădăjduim noi, să nu fie doar în latura lumească, ci să pătrundă cât mai mult înlăuntrul credincioşilor, să fi contribuit la o sporire duhovnicească a celor care vin la zilele Sfintei Cuvioase Parascheva la Iaşi”, a spus Marian Timofte, vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor. Întrebat fiind de ce masa pelerinilor, un atribut creştin ce ar fi trebuit să cadă mai mult în sarcina Bisericii, ci nu a Primăriei Iaşi, vicarul Arhiepiscopiei a susţinut că „această masă a pelerinilor nu cade în sarcina municipalităţii, ca o fatalitate, ci Primăria şi-a manifestat dorinţa de a oferi pelerinilor veniţi la Iaşi, acea masă din ziua hramului, iar credincioşii creştin ortodocşi din Iaşi sunt alături de pelerini pe toată durata sărbătorilor dedicate Sfintei Parascheva, împărţind pelerinilor aflaţi la rând, pachete cu alimente, pe timp de zi, şi pe timp de noapte, ceai şi cafea, tutoror celor care vor participa”, a spus vicarul Arhiepiscopiei Iaşilor. Celebra „masă a pelerinilor” a fost introdusă în programul Sărbătorilor Iaşului în anul 1998, gestionată fiind de Primăria Iaşi, prin instituţiile din subordine, sponsori şi chiar soţii ale şefilor din Primăria Iaşi care nu ratau ocazia de a-şi etala anual capacităţile de gospodine în jurul oalelor cu sarmale.
Moaştele care au trecut graniţa în ultimii 20 de ani
Din anul 1996, odată cu aducerea la Iaşi a moaştelor Sfântului Andrei, ziua hramului din 14 octombrie a prins anual câte un „dar duhovnicesc”, o rămăşiţă sacră la picioarele Sfintei Parascheva. Astfel, în anul 2000, Iaşul primeşte moaştele Sfântului Gheorghe, de la Livadia (Grecia), iar în 2001 ajunge la Iaşi, Brâul Maicii Domnului. Un an mai târziu, în 2002, au fost aduse moaştele unui sfânt român, Ioan Casian, păstrate la Marsilia, iar în 2003 au fost aduse de la Tesalonic, moaştele Sfântului Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de mir. În 2004, pelerinii au putut să se închine la un fragment din Sfânta Cruce,, aflat la Mănăstirea „Panaghia Soumelia” de lângă oraşul grecesc Veria, acolo de unde au fost aduse în anul următor, moaştele Sfântului Pavel, iar în 2006, de la Eghina, Grecia au fost aduse moaştele Sfântului Ierarh Nectarie Taumaturgul. În anul 2007 au fost aduse la Iaşi moaştele Sf. Ioan Gură de Aur, în anul 2008, au fost aduse moaştele Sf. Ierarh Nifon, iar în 2009, moaştele Sf. Vasile cel Mare. Pelerinajul moaştelor a continuat cu aducerea la Iaşi, în 2010, a moaştelor Sfântului Maxim Mărturisitorul, în 2011, moaştele Sfântului Mucenic Policarp din Grecia, în 2012 au fost aduse din Ucraina o parte din moaştele Sfântului Cuvios Teofil cel nebun pentru Hristos, iar în anul 2013 au fost aduse de la Mănăstirea Neamţ, moaştele Sfântului Simeon Stâlpnicul. În ultimii doi ani, lângă racla Sfintei Cuvioase Parascheva au fost aduse spre încinare moaştele Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu (2014), şi moaştele Mariei Magdalena, în cursul anului trecut. “Ca în fiecare an, la Iaşi are loc o întâlnire a sfinţilor, gazdă fiind Sfânta Cuvioasă Parascheva. Din 1996 încoace, în fiecare an, vin la Iaşi moaşte ale unor sfinţi, mai mult sau mai puţin cunoscuţi. Anul acesta, prin amabilitatea şi binecuvântarea Arhiepiscopiei Ciprului şi a Mănăstirii Sfântul Neofit, vor sosi la Iaşi moaştele Sfântului Neofit Zăvorâtul, un sfânt extrem de venerat în Cipru, un sfânt trăitor în veacul al XII-lea, care şi-a petrecut numai puţin de 60 de ani din viaţă în peştera care astăzi îi poartă numele - Peştera Sfântul Neofit”, a declarat Cătălin Jeckel, consultant cultural al Arhiepiscopiei Iaşilor.
Unii după moaşte, alţii după ciolan
Peste componentele religioase şi comerciale ale acestei sărbători, planează interesul politic ca această sărbătoare să se perpetueze. Boom-ul Sărbătorilor Iaşului a fost dat în anul 1996, atunci când Constantin Simirad, primarul de atunci al Iaşului, actual consilier al primarului Mihai Chirica, dădea tonul unei sărbători sacro-câmpeneşti, cu mici şi frigărui la ştrandul de sub poalele Palatului Culturii şi târâşuri habotnice în jurul Mitropoliei. Că între timp s-au mai schimbat foile de varză în foi de viţă de vie la sarmale, ori numărul pelerinilor care începuseră să vină timid în pelerinaj, estimat la vreo 30 de mii, sare acum de un milion, ce a rămas constant este pelerinajul politrucilor. Nu a trecut an în care înalţilor membri ai grupurilor de interese din sfera politică să nu li se aştearnă covor roşu la picioare, de la sediul de partid la racla sfintei, iar staffurile acestor indivizi să cutreiere Iaşul cu girofare şi cohorte de sepepişti, mai ceva ca la scoaterea sfintelor moaşte ale Cuvioasei din Catedrala Mitropolitană, aceasta fiind de fapt şi rădăcina, factorul declanşator al acestor sărbători.
De la discreţia pelerinajului, la bâlciul roznovanian
În cifre, evoluţia acestei sărbători prezintă o fluctuaţie demnă de o afacere de succes. Potrivit scriptelor din ultimii 25 de ani, prima ediţie a avut loc în 1992, an în care primarul Constantin Simirad a demarat în premieră o serie de „acţiuni urbane” în perioada hramului Sfintei Cuvioase Parascheva, pe care le-a denumit generic - „Zilele Iaşului”. În perioada 1992 – 1996, programul acestor sărbători şi-a păstrat o anemică constanţă, în acesta regăsindu-se expoziţii, colocvii, vernisaje, demonstraţii de paraşutism, concerte simfonice şi focuri de artificii. În anul 2006, odată ce Mitropolitul Daniel alătură moaştelor Sfintei Parascheva şi alte moaşte, cum s-a întâmplat atunci a fi moaştele Sfântului Andrei, numărul pelerinilor care vin la Iaşi se ridică de la 40 de mii la 100.000. În acele an se înregistrează cea mai mare procesiune de Sfânta Parascheva, la hramul sfintei participând numai puţin de 6 candidaţi la preşedinţia ţării. Un an mai târziu, Regele Mihai, alături de Regina Ana, participă pentru prima oară la Hramul Sfintei Parascheva. An de an, sărbătorile au început să aibă din ce în ce mai multe ingrediente- sfinţi autohtoni şi de import, străzi închise de cârciumi ambulante, esplanade ocupate de artişti contractaţi de firme private, defilări tovărăşeşti sau de partid pe străzile Iaşului, proteste ale muncitorilor din zona industrială a Iaşului care, sătui să mai aştepte autorităţile obtuze să le bată la poartă înaintea falimentelor şi privatizărilor peste noapte, veneau puhoi în centrul Iaşului, în întâmpinarea oficialilor de la Bucureşti, veniţi să facă baie de mulţime.
Aceleaşi aşteptări, de 25 de ani
La fel ca acum 20 de ani, reprezentanţii Primăriei Iaşi reuşesc să găsească superlativul în tot ce se întâmplă sub marea şi din ce în ce mai subţirea umbrelă a Sărbătorilor Iaşului. Cu un tact de-a dreptul pedagogic, primarul Mihai Chirica a acceptat să ne introducă în universul pitoresc al banchetului ce se desfăşoară în umbra moaştelor. „În urmă cu 25 de ani, primarul Constantin Simirad a avut iniţiativa reluării acestei modalităţi de cinstire a Cuvioasei Parascheva, prin organizarea Sărbătorilor Iaşului în forma pe care o cunoaştem şi o desfăşurăm în aceste zile. Toata gama de manifestări laice este menită, în principal, să sublinieze şi să pună în valoare potenţialul cultural şi academic al Iaşului. Dincolo de această dimensiune culturală, există şi o latură populară, de divertisment, împletită cu activităţile comerciale fireşti pentru o sărbătoare de asemenea anvergură. Anul acesta, la sugestia ieşenilor am pus ordine în modul de amplasare şi de desfăşurare a comerţului stradal, asigurându-i spaţii de manifestare decente, în aşa fel încât, pe de o parte, aspectul comercial să bucure ochiul ieşenilor, iar, pe de altă parte, să-l ferească de poluare fonică şi aglomeraţie. Sper că vom avea cu adevărat sărbători pe măsura unui oraş european, în spiritul în care ne dorim să arate Iaşul: modern, curat, civilizat”, a declarat primarul Mihai Chirica. Nelu PĂUNESCU