„MOLDOVA de 10“ - Apariţia structurilor-pilon din economia regiunii

În Regiunea de Nord-Est, în cei zece ani de la aderarea la Uniunea Europeană, au fost înfiinţate mai multe clustere * structurile asociative din care fac parte reprezentanţi ai mediului de afaceri, cei ai administraţiei publice, dar şi instituţii de învăţământ şi de cercetare s-au impus treptat * astfel de foruri urmăresc să aducă plus valoare în economia regiunii * pentru o absorbţie cât mai bună în noul exerciţiu financiar s-a realizat o Strategie de Specializare Inteligentă a Regiunii de Nord-Est care vizează intervenţii pentru următorii ani

Structurile de tip cluster au luat amploare în ultimii ani, mulându-se pe economiile existente în Regiunea de Nord-Est. „Clusterul reprezintă o concentrare geografică de entităţi economice (furnizori specializaţi, prestatori de servicii, firme din industrii înrudite) şi instituţii asociate (universităţi, institute de cercetare, agenţii guvernamentale, centre de pregătire profesională etc.), din anumite ramuri industriale. Conceptul de cluster a fost introdus în politica economică de către Michael Porter şi se regăseşte şi în legislaţia din România (HG 918/2006), care defineşte clusterul ca o «grupare de producători, utilizatori şi/sau beneficiari, în scopul punerii în aplicare a bunelor practici din Uniunea Europeana, în vederea creşterii competitivităţii operatorilor economici”, detaliază reprezentanţii Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Nord-Est.

Potrivit acestora, la nivelul regiunii există 7 structuri de tip cluster. Astfel, în zonă funcţionează un cluster de medicină imagistică Imago-Mal Iaşi, unul de confecţii-tricotaje-textile ASTRICO Nord-Est, unul de turism APT Bucovina, de IT New Media – Iconic Iaşi. Un alt cluster dedicat IT&C este Euronest IT&C Hub la Iaşi, Ind-Agro-Pol vizează tehnologiile agroalimentare, iar bioROne se ocupă de interacţiunea din domeniul biotehnologiei. Un alt cluster este Breasla Constructorilor Ieşeni, înfiinţat la Iaşi. Totodată, a mai fost înfiinţat şi Clusterul Asociaţia pentru Industrii Creative. „Majoritatea dintre acestea sunt afiliate la Asociaţia Naţionala a Clusterelor din România (CLUSTERO), unele aflându-se printre membrii fondatori ai acestei asociaţii (ASTRICO Nord-Est)“, au transmis oficialii ADR Nord-Est.

164 de milioane de euro, cifră de afaceri

Unul dintre cele mai longevive şi active clustere, cel care vizează industria textilă, este Astrico Nord-Est. Forul a fost înfiinţat în 2010 şi are 30 de membri dintre care două întreprinderi mari şi două mijlocii. În total, în cele 30 de firme lucrează peste 1.800 de salariaţi. Totodată, din cluster mai fac parte o Facultatea de Textile şi Pielărie a Universităţii Tehnice „Gh. Asachi“ şi Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Textile şi Pielărie. Cifra de afaceri a companiilor din ASTRICO Nord-Est depăşeşte 85 de milioane de euro, 90% din producţie fiind valorificată peste hotare.

Printre cele mai noi clustere sunt cele dedicate industriei de tehnologia informaţiei. Astfel, în Euronest IT&C Hub, înfiinţat în 2013, activează 21 de membri, iar cifra de afaceri înregistrată de aceştia depăşeşte 21 de milioane de euro. Totodată, rata medie a exporturilor companiilor membre în cluster este de 50%. Clusterul destinat industriei alimentare şi agricole care acoperă toate cele 8 regiuni de dezvoltare ale României, IND-AGRO-POL, a luat fiinţă în 2011, iar din el fac parte 55 de membri, printre care şi o mare întreprindere. Peste 700 de salariaţi activează în companiile membre ale acestui cluster, iar cifra de afaceri depăşeşte 164 de milioane de euro.

Un alt cluster care a luat fiinţă în 2011, bioROne, se ocupă de sectoare de activitate precum biotehnologii, sănătate şi ştiinţe medicale, dar şi microtehnologii şi nanotehnologii. Din el fac parte 13 membri printre care şi o mare întreprindere, dar şi două mari institute de cercetare-dezvoltare. În unităţile care fac parte din acest cluster muncesc peste 1.600 de oameni, iar cifra de afaceri este de aproape 72 de milioane de euro. Peste 1.800 de salariaţi fac parte şi din clusterul dedicat firmelor din construcţii- Breasla Constructorilor Ieşeni. În acest for sunt incluşi 23 de membri, iar cifra de afaceri a acestora era undeva la peste 80 de milioane de euro.

Pregătiţi proiectele de reabilitare termică!

Strategia de Specializare Inteligentă a Regiunii de Nord-Est

În ultimele luni, reprezentanţii ADR Nord-Est au organizat mai multe întâlniri dedicate industriilor care pot să se dezvolte inteligent şi care au capacitatea de a aduce plus valoare în regiune. Una dintre discuţiile privind Strategia de Specializare Inteligentă a Regiunii de Nord-Est, care se va suprapune şi pe noul exerciţiu de finanţare 2014-2020, a vizat domeniul industriei textile. „Una dintre provocările în industria textilă de astăzi este realizarea de materiale textile multifuncţionale. Într-o economie circulară, valoarea produselor şi a materialelor este menţinută cât mai mult posibil. Deşeurile şi utilizarea resurselor sunt reduse la minimum, iar resursele nu părăsesc fluxul economic odată ajunse la sfârşitul duratei lor de viaţă, ci sunt reutilizate şi creează valoare în continuare“, au punctat oficialii ADR Nord-Est.

Potrivit acestora, dezvoltarea inteligentă a sectorului confecţii - textile din regiune va trebui să aibă în vedere un proces de reconfigurare strategică spre o producţie bazată pe inovare. „Astăzi, firmele trebuie să îi urmărească, atât pe consumatori, cât şi pe concurenţi, într-un echilibru care înseamnă o adevărată orientare spre piaţă. Principalii parteneri din cercetare şi inovare pentru trecerea de la producţia de masă la cea personalizată sunt producătorii de echipamente pentru produse personalizate şi ofertanţii de soluţii IT şi software pentru dezvoltarea de produse, organizarea producţiei şi managementul lanţului de furnizare. Implicarea lor în grupurile relevante de experţi, cum ar fi confecţii este esenţială“, sunt de părere experţii din cadrul ADR Nord-Est.

Avantajele de a fi într-un cluster

Un membru al unei structuri de tip cluster are mai multe avantaje printre care putere de negociere cu potenţialii clienţi, dar şi accesul la informare şi formare. Practic, „aglomerarea industrială de companii similare atrage, dezvoltă şi beneficiază de un capital de forţă de muncă cu un set comun de calificări“. Totodată, membrii unui cluster au acces la surse de finanţare, dar şi la sprijin în elaborarea unor proiecte e investiţii. „Clusterul, văzut ca asociere de companii pe tot lanţul valoric, facilitează creşterea competitivităţii pe pieţele actuale, specializarea şi deschiderea de noi pieţe“. Poate unul dintre avantajele majore îl reprezintă faptul că prezenţa mediului academic şi de cercetare-dezvoltare facilitează accesul la inovare pentru domeniul de afaceri în care activează clusterul.

 

La 1 ianuarie 2007 România a intrat în Uniunea Europeană şi odată cu ea şi cea mai săracă zonă a spaţiului comunitar: Regiunea de Nord-Est. Zece ani mai târziu, regiunea continuă să fie la coada clasamentului în ceea ce priveşte nivelul de trai. Cotidianul Evenimentul Regional al Moldovei prezintă o radiografie a evoluţiei comunităţii în ultimul deceniu. Prin campania „Moldova de 10“ punem lupa pe modul în care au fost accesate fondurile europene, care sunt cele mai reuşite proiecte derulate în regiune, dar scoatem în prim plan şi punctele în care mai avem de lucrat în următorul deceniu.

 

CAMPANIE EVE 

„MOLDOVA de 10“ - Un deceniu în jungla europeană

„MOLDOVA de 10“ Eşecul zonelor metropolitane

„MOLDOVA de 10“- Performanţa grupurilor de acţiune locală