„MOLDOVA de 10“ Eşecul zonelor metropolitane

În ultimul deceniu, la nivelul Regiunii de Nord-Est, în jurul fiecărui mare pol urban au fost înfiinţate, mai mult de „gura UE“, zonele metropolitane * deşi rolul lor era de crearea unei strategii comune pentru atragerea de fonduri europene care să deservească spaţiul metropolitan, cei mai mulţi bani comunitari au venit pentru investiţii în municipiile reşedinţă de judeţ, ceea ce a creat nemulţumiri în rândul partenerilor * astăzi, în campania „Moldova de 10“ scoatem în prim plan cauzele care au dus la prezenţa unor zone metropolitane-fantomă

Regiunea de Nord-Est a cunoscut o clarificare, în ultimul deceniu, în ceea ce priveşte planificarea spaţială. Analiza modului în care se alocă fondurile europene, mai ales cele pentru dezvoltare regională, a fost una riguroasă, în funcţie de numeroase criterii, care în final au dus la apariţia „politicii polilor de creştere în România“. Printr-o hotărâre de Guvern din 2008, în fiecare regiune de dezvoltare din ţară au fost stabiliţi un pol de creştere şi poli de dezvoltare, în funcţie de puterea de influenţă asupra comunităţilor din împrejurimi. La nivelul Regiunii de Nord-Est pol de creştere a fost desemnat Iaşul, în timp ce poli de dezvoltare – Bacău şi Suceava.

„MOLDOVA de 10“ - Un deceniu în jungla europeană

„Atât la nivel naţional, cât şi în interiorul Regiunii de Nord-Est, polii identificaţi dispun de un potenţial semnificativ de influenţă atât la nivelul regiunii din care fac parte, cât şi dincolo de graniţele acestora“, se arată în documentul de planificare pentru exerciţiul financiar european 2014-2020. Potrivit analizelor realizate de experţi, „arealul polului de creştere Iaşi coincide cu extinderea actuală a Zonei Metropolitane Iaşi“.

În 2006 a fost constituită Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Bacău, din care fac parte municipiul reşedinţă de judeţ şi alte 20 de comune din proximitate. Pentru cel de-al doilea pol de dezvoltare, Suceava, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară a Zonei Metropolitane a fost constituită în 2011. Din aceasta fac parte municipiul Suceava, oraşul Salcea şi alte 12 comune din jur. Totodată, în regiunea Nord-Est mai figurează şi alte structuri metropolitane, aflate în diferite stadii de organizare. Ele, „sunt constituite ca Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitară (ADI), având în vedere influenţa pe care centrul urban o are asupra acestora“. Concret, pe lângă zonele metropolitane din jurul polului de creştere şi din proximitatea polilor de dezvoltare, în regiune mai există Zona Metropolitană Botoşani, înfiinţată în 2012, Zona Metropolitană Piatra Neamţ, constituită în 2013, iar un an mai târziu a fost înfiinţată Zona Metropolitană Vaslui. Totodată, a mai fost înfiinţată Zona Metropolitană Roman, în 2009. De remarcat este faptul că Asociaţia Zonei Metropolitane Iaşi a fost înfiinţată din 2004.

Furia „sateliţilor“

Potrivit documentelor programatice pentru 2014-2020, „Zona Metropolitană Iaşi este singura care a reuşit să demareze proiecte vizând dezvoltarea întregii arii metropolitane până la nivelul anului 2013“. Cu toate acestea, edilii din localităţile considerate „satelit“ în jurul municipiului Iaşi sunt revoltaţi. Într-o analiză publicată de ziarul Evenimentul Regional al Moldovei în toamna acestui an se arată că mai bine de jumătate dintre comunele care fac parte din Zona Metropolitană Iaşi nu şi-au plătit cotizaţiile de ani buni. Unii edili susţin că nu au fondurile necesare, în timp ce alţii refuză plata în semn de protest. Primarii comunităţilor rurale susţin că nu au beneficiat direct de fonduri europene alocate mai ales prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, când Iaşul, deşi a avut cea mai mare alocare bugetară din Regiunea de Nord-Est a direcţionat fondurile exclusiv pentru investiţii în municipiul reşedinţă de judeţ. „Din punctul meu de vedere, o jumătate din fondurile atrase de această Asociaţie trebuia să fie alocate municipiului Iaşi, având în vedere numărul de locuitori şi cealaltă jumătate să fie împărţită celorlalte comune care erau membre din acestă organizaţie. Din păcate, de şapte - opt ani de zile nu am primit niciun ban, toţi fiind tocaţi de municipiul Iaşi! Nu le-am dat cotizaţia pentru că nici ei nu mi-au dat nimic”, a declarat social-democratul Mihai Mihalache. Acelaşi dezinteres pentru comunităţile rurale se observă şi la Botoşani. „Scopul aderării la această structură a fost de a ne dezvolta şi mi-aş dori să funcţioneze această asociaţie. Însă nu funcţionează şi nu putem plăti o cotizaţie pentru ceva ce nu funcţionează, cu banii aceştia putem face altceva“, a spus Aneta Gireadă, primarul comunei Mihai Eminescu, judeţul Botoşani.

Radiografia aurului negru din Moldova HARTĂ

Astfel, deşi această „politică a polilor de creştere“ avea ca obiectiv susţinerea polilor de creştere şi de dezvoltare, în ansamblul lor, grosul banilor a ajuns la comunităţile urbane. Practic, cele mai multe construcţii metropolitane au fost constituite pentru accesarea şi distribuirea echitabilă a investiţiilor din fonduri europene, însă în practică, polii urbani au realizat proiecte care au vizat strict dezvoltarea centrului, entităţile de tip „satelit“ fiind influenţate în mică măsură. În practică, a lipsit o consideraţie pentru comunităţile rurale din toate zonele metropolitane ale regiunii. Aceasta a fost pusă pe seama fie a orgoliului politic, fie a lipsei de fonduri suficiente pentru o listă foarte mare de nevoi identificate în aceste arii metropolitane. Astfel, în multe dintre aceste localităţi lipsesc servicii esenţiale în arii metropolitane precum transport public de persoane gestionat de aceeaşi entitate sau managementul deşeurilor, dar şi o infrastructură rutieră modernă.

În acest moment, zonelor metropolitane desenate colorat în documentele programatice sunt practic nişte „fantome“ în jurul unor centre urbane avide de fonduri.

Vasile ASANDEI: „Mai avem cu toţii de învăţat ce înseamnă performanţă“

 

„Dezvoltarea metropolitană se axează în special pe capacitatea economică a actorilor locali, pe resursele deţinute de către aceştia şi pe complexitatea interdependenţei relaţionale dezvoltate între diverse unităţi administrativ-teritoriale“- „Zona metropolitană ca răspuns reflex la guvernarea multinivel şi deciziile publice naţionale derivate“, Cătălin Dumitrică şi Ioana Dinu

 

La 1 ianuarie 2007 România a intrat în Uniunea Europeană şi odată cu ea şi cea mai săracă zonă a spaţiului comunitar: Regiunea de Nord-Est. Zece ani mai târziu, regiunea continuă să fie la coada clasamentului în ceea ce priveşte nivelul de trai. Cotidianul Evenimentul Regional al Moldovei prezintă o radiografie a evoluţiei comunităţii în ultimul deceniu. Prin campania „Moldova de 10“ punem lupa pe modul în care au fost accesate fondurile europene, care sunt cele mai reuşite proiecte derulate în regiune, dar scoatem în prim plan şi punctele în care mai avem de lucrat în următorul deceniu.

Candidaturile finale pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021 FOTO

 

CAMPANIE EVE

„MOLDOVA de 10“ - Un deceniu în jungla europeană

„MOLDOVA de 10“ Eşecul zonelor metropolitane

„MOLDOVA de 10“- Performanţa grupurilor de acţiune locală

Campanie coordonată de Alina STAN