„MOLDOVA de 10“- Performanţa grupurilor de acţiune locală

Zeci de structuri de tip asociativ au fost înfiinţate la nivelul Regiunii de Nord-Est în ultimii ani * grupurile de acţiune locală au apărut pentru a facilita dezvoltarea rurală * mare parte din comunele şi oraşele mici din regiune sunt incluse în aceste foruri, care au rolul de a sprijini atragerea de fonduri europene mai ales prin Programul de Dezvoltare Rurală * astăzi, în campania „Moldova de 10“ punctăm influenţa acestor grupuri şi prezentă noile strategii de dezvoltare locală aprobate de Ministerul Agriculturii prin programul LEADER

Cooperarea reală între administraţiile publice şi mediul de business este una dintre provocările ultimului deceniu petrecut în spaţiul european. Acest principiu a vizat atât spaţiul urban din Regiunea de Nord-Est, dar mai ales cel rural, deoarece mai bine de jumătate din populaţie trăieşte la ţară. Practic, dezvoltarea spaţiului rural a constituit o necesitate pentru creşterea întregii regiuni de la graniţa de est a Uniunii Europene.

„MOLDOVA de 10“ - Un deceniu în jungla europeană

Deşi înfiinţate mult mai târziu, forurile care au ajutat la atragerea şi implementarea într-un cadru strategic a proiectelor din mediul rural au recuperat masiv decalajul din exerciţiul financiar 2007-2013. Astfel, între 2010 şi 2012 au luat fiinţă grupurile de acţiune locală (GAL). Aceste structuri au coagulat în jurul lor administraţii publice din mediul rural şi din oraşele de mici dimensiuni, dar şi reprezentanţi ai mediului de business din zonă. „Din judeţele regiunii de Nord-Est, Vasluiul a reuşit să adune cele mai multe comune şi asociaţii de tip GAL (77 de comune din 81), la polul opus fiind judeţul Botoşani (45 comune din 71)“, se arată în Planul de Dezvoltare Regională Nord-Est. Multe dintre aceste GAL-uri şi-au extins influenţa şi în localităţi din judeţele vecine, ceea ce a determinat o influenţă mai mare a acestora. „Nu se vor înfiinţa noi GAL-uri, cele existente se pot extinde şi cred că aşa este mult mai bine pentru ele. Structurile acestea trebuie să devină mai puternice pentru a putea derula proiecte de succes“, au explicat oficiali ai Direcţiei Agricole Iaşi. În exerciţiul financiar trecut, fiecare GAL a beneficiat de fonduri europene în valoare de aproape două milioane de euro pe care le-au direcţionat către investiţii ce au determinat creşterea mediului de business din raza de acţiune a grupului de acţiune locală.

Noi strategii de dezvoltare locală

Aceste GAL-uri au lucrat la propriile strategii de dezvoltare, iar în a doua parte a acestui an a fost prezentat Raportul de selecţie a acestora. Prin programul LEADER 2014- 2020 s-au pus la bătaie 536,5 milioane de euro, bani repartizaţi către grupuri în funcţie de punctajul obţinut în baza analizei strategiilor. „Bugetul unei Strategii de Dezvoltare Locală va fi stabilit în funcţie de valoarea aferentă teritoriului şi populaţiei acoperite (componenta A) şi a nivelului de calitate obţinut în urma procesului de evaluare şi selecţie (componenta B)“, se arată în raportul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Cât ar putea atrage fiecare GAL

Astfel, la Bacău cele mai bune punctaje, respectiv câte 92 de puncte, au fost obţinute de GAL Valea Muntelui şi Asociaţia Grupul de Acţiune Locală „Confluenţe Moldave“, valoarea primului fiind de 3,1 milioane de euro, în timp ce al doilea are o valoare 1,7 milioane de euro. Cea mai mare valoare a unui GAL din Bacău este cea a Asociaţiei Valea Trotuşului, din care fac parte şi localităţi din Vrancea, şi care a ajuns la o estimare de 3,6 milioane de euro.

„MOLDOVA de 10“ Eşecul zonelor metropolitane

La Botoşani, cel mai bun punctaj a fost obţinut de Asociaţia Colinele Moldovei, respectiv 97 de puncte, având o valoare de 3,1 milioane de euro. La Iaşi, gradul de fărâmiţare teritorială este foarte mare. Localităţi din Iaşi şi alte judeţe din jur au înfiinţat până acum în 12 GAL-uri. Cele mai mari punctaje sunt pentru două grupuri, care au adunat 86 de puncte. Astfel, Asociaţia GAL Iaşi Sud-Vest a realizat o strategie cu o valoare de 2,3 milioane de euro, iar Asociaţia GAL Ştefan cel Mare are o valoare pe strategie de 2,5 milioane de euro. Totodată, Asociaţia GAL Valea Prutului a adunat 82 de puncte, iar valoarea este de 2,2 milioane de euro. În exerciţiul financiar trecut, „s-au organizat apeluri de selecţie în urma cărora, grupul a selectat proiecte de dezvoltare a teritoriului cu o valoare totală de 3.385.000 de euro din care valoare nerambursabilă, finanţată prin intermediul axei LEADER (FEADR), de 2.284.711 euro“, au transmis reprezentanţii GAL Valea Prutului.

La Neamţ, cel mai bun punctaj a fost obţinut de GAL „Ţinutul Zimbrilor“, cu 87,5 puncte şi o valoare de 2,2 milioane de euro. Cea mai mare valoare a strategiei a fost pentru GAL Ceahlău, cu o estimare de 4,1 milioane de euro pentru care a adunat 82 de puncte.

Şi la Suceava există numeroase grupuri de acţiune locală, respectiv 10. Cele mai multe puncte, 94, au fost obţinute de Asociaţia GAL „Cetatea Bucovinei“, având o valoare finală de 2,1 milioane de euro. Pe de altă parte, Asociaţia GAL Bazinul Dornelor, din care fac parte şi localităţi din Harghita are o valoare pe strategie de 3,5 milioane de euro.

La Vaslui, cel mai bun punctaj a fost obţinut de Asociaţia GAL Movila lui Burcel Vaslui Nord, 97 de puncte, valoarea documentaţiei fiind de 2,1 milioane de euro. La nivel naţional, valoarea tuturor celor 239 strategii de dezvoltare locală este de 563,3 milioane de euro. Banii pot fi accesaţi în exerciţiul financiar 2014-2020.

 

La 1 ianuarie 2007 România a intrat în Uniunea Europeană şi odată cu ea şi cea mai săracă zonă a spaţiului comunitar: Regiunea de Nord-Est. Zece ani mai târziu, regiunea continuă să fie la coada clasamentului în ceea ce priveşte nivelul de trai. Cotidianul Evenimentul Regional al Moldovei prezintă o radiografie a evoluţiei comunităţii în ultimul deceniu. Prin campania „Moldova de 10“ punem lupa pe modul în care au fost accesate fondurile europene, care sunt cele mai reuşite proiecte derulate în regiune, dar scoatem în prim plan şi punctele în care mai avem de lucrat în următorul deceniu.

 Dacă viaţa dumneavoastră sau a oraşului în care trăiţi s-a schimbat în urma aderării la spaţiul european, vă invităm să ne împărtăşiţi transformările din ultimul deceniu scriindu-ne la astan@ziarulevenimentul.ro

 

CAMPANIE EVE 

„MOLDOVA de 10“ - Un deceniu în jungla europeană

„MOLDOVA de 10“ Eşecul zonelor metropolitane

„MOLDOVA de 10“- Performanţa grupurilor de acţiune locală