„MOLDOVA de 10“ - Un deceniu în jungla europeană
Dimensiune font:
La 1 ianuarie 2007 România a intrat în Uniunea Europeană şi odată cu ea şi cea mai săracă zonă a spaţiului comunitar: Regiunea de Nord-Est * zece ani mai târziu, regiunea continuă să fie la coada clasamentului în ceea ce priveşte nivelul de trai * începând de azi, cotidianul Evenimentul Regional al Moldovei prezintă o radiografie a evoluţiei comunităţii în ultimul deceniu * prin campania „Moldova de 10“ punem lupa pe modul în care au fost accesate fondurile europene, care sunt cele mai reuşite proiecte derulate în regiune, dar scoatem în prim plan şi punctele în care mai avem de lucrat în următorul deceni
În prag de aniversare a unui deceniu ca parte a spaţiului comunitar, cifrele sunt seci şi reci pentru zona Moldovei. Locuim în una dintre cele mai sărace regiuni din Uniunea Europeană, avem cel mai scăzut PIB pe cap de locuitor din comunitate, nu există nici urmă de autostradă care să lege regiunea de celelalte zone ale ţării, iar infrastructura de sănătate, cea şcolară şi de asistenţă socială sunt asemeni unor castele din cărţi de joc: la prima criză intră în colaps. Cu toate acestea, cei care au trăit sau au vizitat de-a lungul ultimului deceniu mai ales comunităţile urbane de la graniţa de est a Uniunii Europene observă schimbări importante puse pe seama fie a evoluţiei implicite a oricărei aşezări umane, fie pe seama fondurilor comunitare alocate în principal pentru reducerea disparităţilor dintre Regiunea de Nord-Est a României şi celelalte regiuni de dezvoltare din Uniunea Europeană.
Începând de astăzi, cotidianul Evenimentul Regional al Moldovei lansează campania „Moldova de 10“ prin care ne dorim să scoatem în evidenţă modul în care fiecare judeţ al regiunii s-a transformat în ultimii 10 ani. Vrem să vedem în ce domenii am evoluat, care sunt capitolele în care am bătut în retragere şi unde mai este de intervenit pentru ca această comunitate marginală a spaţiului comunitar să aibă şanse să reducă din decalajele economice, sociale şi de mentalitate.
Cifre la debut
În momentul aderării, în 2007, Regiunea de Nord-Est, din care fac parte judeţele Suceava, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Vaslui şi Bacău, era cea mai întinsă zonă a ţării, reprezentând 15,46% din suprafaţa totală. Unul dintre punctele nevralgice ale zonei, încă nerezolvate, îl reprezintă ponderea populaţiei din mediul rural, care la acea dată era de peste 56,5%. În consecinţă, în regiune, majoritatea locuitorilor apţi de muncă apăreau ca ocupaţi în agricultură, peste 42%, „campioni“ fiind cei din Botoşani (52,9%) şi Vaslui (51,2%). Astfel, din cauza veniturilor reduse, regiunea s-a confruntat cu o migraţie a forţei muncă spre zone mai dezvoltate ale ţării, dar mai ales în afara graniţelor.
La momentul aderării, Regiunea de Nord-Est era cea mai slab dezvoltată din întreaga ţară. „În special în vestul regiunii, care a fost în anii `60 - `70 obiectul unei industrializări forţate (mobilă, chimie, materiale de construcţii, construcţii de maşini, textile), a intrat într-un proces de dezindustrializare în ultimii ani, ceea ce a agravat situaţia economică, estul regiunii fiind tradiţional subdezvoltat“, se arată în documentele programatice din 2007, necesare pentru accesarea fondurilor comunitare din exerciţiul financiar 2007- 2013.
Un alt indicator al nivelului de dezvoltare a regiunii îl reprezintă prezenţa antreprenorilor mici şi mijlocii, afacerile care constituie0 „motorul“ oricărei economii. Astfel, la momentul aderării, regiunea avea cel mai mic număr de IMM-uri la mia de locuitori, respectiv 13,1%. Practic, la acea dată erau înregistrate în jur de 49.000 de astfel de entităţi economice. În regiune, cele mai multe întreprinderi mici şi mijlocii erau raportate în judeţele Iaşi, Bacău şi Suceava, la coada clasamentului fiind judeţul Vaslui. Printre zonele cu probleme erau identificate la acea dată „arealele din jurul unor localităţi urbane precum Roman, Suceava, Fălticeni, Rădăuţi, Vaslui, Negreşti, Huşi, Buhuşi, Dărmăneşti, Moineşti, Comăneşti, Paşcani, Hârlău, Târgu Frumos, Târgu Neamţ, Botoşani şi Dorohoi, cu platformele industriale adiacente“. Documentele programatice de la acea dată atrăgeau atenţia asupra declinului economic al oraşelor mici şi mijlocii, „îndeosebi cele monoindustriale, care tind sau chiar s-au decuplat de la procesul de creştere economică, nemaiputând să-şi îndeplinească funcţiile urbane“.
Vasile ASANDEI: „Mai avem cu toţii de învăţat ce înseamnă performanţă“
La acest capitol, regiunea continuă să fie zona în care venitul salarial este cel mai redus. Totodată, datele înregistrate la ani buni de la momentul aderării arătau că riscul de sărăcie, la nivelul regiunii, a fost constant, respectiv de 50% - 51%. Pe de altă parte, „regiunea se confruntă cu un fenomen continuu de îmbătrânire a populaţiei, numeroase localităţi înregistrează scăderi de peste 10% a populaţiei cu vârsta de peste 60 de ani. Rata de substituire la nivel regional este în continuă scădere“.
Apă şi canalizare pe bani UE
Poate cel mai deficitar capitol, dar şi cu impact imediat în viaţa locuitorilor din regiune a fost reprezentat de infrastructura rutieră depăşită. Artere de orice categorie nemodernizate, o reţea întinsă de drumuri din pământ, lipsa unor şosele de centură şi a autostrăzilor, existenţa a trei aeroporturi în regiune, dar fără conexiuni externe ori interne, toate acestea au făcut ca zona să rămână practic izolată. „Infrastructura de drumuri, reţele de apă şi canalizare ridică probleme în majoritatea judeţelor, dar cele mai afectate sunt Botoşani, Iaşi, Vaslui. De asemenea, aceste judeţe se confruntă şi cu o evidentă rămânere în urmă a gradului de tehnologizare industrială şi agrară, un nivel redus de calificare a populaţiei, precum şi cu probleme de mediu, cauzate de lipsa resurselor de apă, vechile defrişări, alunecări de teren considerabile, stratul freatic adânc“, se arată în documentul programatic pentru exerciţiul financiar 2007-2013.
Radiografia aurului negru din Moldova HARTĂ
La aproape un deceniu distanţă, printre cele mai costisitoare şi vizibile intervenţii la nivelul regiunii sunt cele în sistemele de canalizare şi alimentare cu apă, care erau insuficient dezvoltate. Practic, în 2007, la nivelul judeţelor Iaşi şi Vaslui, ponderea localităţilor cu reţea de canalizare era de sub 13,5%. În aceşti 10 ani, toate marile oraşe din regiune au beneficiat de fonduri europene pentru dezvoltarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare. Însă nu toate administraţiile publice au şi finalizat investiţiile, multe dintre ele fiind incomplet distribuite, axate mai mult pe alimentarea cu apă, deşi România are termene clare până la care trebuie să asigure utilităţi precum apă şi canalizare în toate comunităţile.
Investiţii din fonduri europene au fost demarate de administraţiile publice şi pentru asigurarea unui sistem de management a deşeurilor, dar, de asemenea, nu toate judeţele au reuşit finalizarea lor, aici apărând situaţii aberante precum gropi de gunoi amenajate în spaţii naturale protejate.
Cei mai mulţi bani europeni prin Programul Operaţional Regional (POR) au fost alocaţi, în exerciţiul financiar 2007-2013, finalizat abia la mijlocul lui 2016, pentru refacerea infrastructurii rutiere. Astfel, artere rutiere judeţene importante au fost modernizate cu fonduri europene, deşi au fost contracte întârziate din cauza executanţilor sau a proiectelor întocmite greşit. O altă componentă care a beneficiat de susţinere financiară a fost cea de turism şi agrement. Concret, în primul exerciţiu financiar, numeroase administraţii publice au depus proiecte pentru modernizarea unor baze de agrement, dar la acest capitol au existat numeroase întârzieri. Totodată, printre investiţiile de amploare derulate în ultimii ani sunt cele la aeroporturile din regiune. În zona de nord-est a ţării există trei aerogări care au fost modernizate fie din bani publici, fie din fonduri europene sau fonduri private. Mai mult, mediul de afaceri a avut numeroase surse de finanţare europene şi guvernamentale, mii de firme beneficiind de susţinere financiară. Totodată, Iaşul s-a transformat într-un important pol de IT şi Outsourcing, numeroase firme alegând să deschidă birouri în capitala Moldovei.
Candidaturile finale pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021 FOTO
Deşi cea mai săracă regiune din cele opt ale României, zona de nord-est a reuşit să gestioneze cel mai bine fondurile comunitare alocate prin POR 2007-2013. Totodată, debutul noului program 2014-2020 este unul promiţător, deşi întârziat. Începând de săptămâna viitoare vom prezenta pe larg modul în care fiecare judeţ a beneficiat de fonduri europene şi publice, care au fost schimbările din ultimul deceniu şi care au rămas punctele nevralgice ale comunităţii de la graniţa de est a Uniunii Europene.
Dacă viaţa dumneavoastră sau a oraşului în care trăiţi s-a schimbat în urma aderării la spaţiul european, vă invităm să ne împărtăşiţi transformările din ultimul deceniu scriindu-ne la astan@ziarulevenimentul.ro
Campanie realizată de Alina STAN
CAMPANIE EVE
„MOLDOVA de 10“ - Un deceniu în jungla europeană
„MOLDOVA de 10“ Eşecul zonelor metropolitane
„MOLDOVA de 10“- Performanţa grupurilor de acţiune locală
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau