Câţi bani ajung în Moldova PROIECT DE BUGET

Proiectul de buget pe 2017 a fost pus în dezbatere de Ministerul Finanţelor Publice, ieri * se înregistrează scăderi la cheltuielile de investiţii, unde fondurile s-au redus cu 40% * surprinzătoare este şi tăierea de la Ministerul Dezvoltării, care în noul Cabinet Grindeanu a preluat şi fostul Minister al Fondurilor Europene * cu toate acestea, ministerul condus de vicepremierul Sevil Shhaideh are un buget total de 7,1 miliarde lei, în scădere cu 14,5% faţă de cel din 2016 * în fişa de la Ministerul Transporturilor, cele mai multe noi lucrări vizează Bacăul, în timp ce lista cu banii propuşi pentru finanţarea cheltuielilor legate de drumurile judeţene şi comunale arată că Iaşul primeşte cele mai mici sume din Regiunea de Nord-Est * totodată, Bacăul apare ca zonă prioritară pentru amplasarea unui intermodal de transport, deşi Iaşul încercase în anii trecuţi derularea unei astfel de investiţii

Un proiect de buget optimist, aşa ar putea fi caracterizat la prima vedere proiectul pe 2017 lansat în dezbatere publică, ieri, de Ministerul Finanţelor Publice. „Proiectul de buget pe anul 2017 este configurat pe un cadru macroeconomic cu o valoare a PIB de 815,1 miliarde de lei şi pe o creştere economică de 5,2%. Deficitul bugetar (cash) este estimat la 2,96% din PIB (...) Veniturile bugetare proiectate pentru 2017 reprezintă 31,3% din PIB, fiind estimate la 254,717 miliarde de lei. Cheltuielile bugetare sunt estimate la 278, 817 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 34,2% din PIB“, au transmis oficialii Ministerului Finanţelor.

Practic, pentru proiectul de buget pe 2017 au fost luaţi în considerare următorii indicatori macroeconomici: o inflaţie medie anuală de 1,4%, un câştig mediu salarial net de 2.274 lei şi un curs mediu al euro de 4,46 lei. Totodată, se aşteaptă o majorare a numărului de salariaţi de 4,3%, concomitent cu reducerea ratei şomajului înregistrat la 4,3% la finalul anului 2017. „Îmi e clar că e un buget cel puţin optimist. Se bazează pe o creştere economică de 5,2% pentru 2017, asta în condiţiile în care Banca Mondială tocmai a revizuit estimările pe 2017 la 3.7%“, a punctat Elena Calistru, co-fondator al Funky Citizen, organizaţie non-guvernamentală care urmăreşte modul de întocmire a bugetelor publice.

Dezvoltarea şi Educaţia, pe minus

O analiză pe anexa 3 a proiectului de buget, care vizează repartizarea pe fiecare ordonator principal de credit arată că, dintre ministere, cea mai mare scădere ca valoare este înregistrată de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, condus de vicepremierul Sevil Shhaideh, cu un buget total de 7,1 miliarde lei, în scădere cu 14,5% faţă de nivelul din 2016. Această reducere este cu atât mai interesantă cu cât, în subordinea lui Sevil Shhaideh a intrat şi fostul Minister al Fondurilor Europene pe lângă cel al Dezvoltării şi Administraţiei Publice. Un buget mai mic cu 2,3% este şi la Ministerul Afacerilor Externe. La Ministerul Afacerilor Interne, bugetul pentru 2017 este de 11,18 miliarde lei, în scădere cu 4,3% faţă de nivelul estimat pentru 2016. O reducere importantă se observă şi la Ministrul Educaţiei Naţionale. Practic, bugetul pe acest an este estimat la 8,2 miliarde de lei, în scădere cu 7,9%. O scădere cu 9,2% se înregistrează şi la Ministerul Tineretului şi Sportului, unde bugetul este de 410 milioane de lei. Ca urmare a reducerii subvenţiilor din domeniul energetic, Ministerul Energiei are un buget cu peste 31% mai mic decât cel de anul trecut.

Fondurile europene neatrase umflă alte bugete

La polul opus, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale are o creştere majoră a bugetului, care în acest an depăşeşte 17,3 miliarde de lei. De asemenea, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale are cel mai mare buget, de 36,7 miliarde lei, în creştere cu 2,5% faţă de nivelul din 2016, în special ca urmare a majorării pensiilor şi a unor alocaţii sociale. O creştere de peste 60% se observă şi la bugetul Ministerului Transporturilor, care ajunge la 13,76 miliarde lei, din care 8,3 miliarde de lei sunt bani pentru proiecte cu finanţare din fonduri europene, care nu vor putea fi cheltuiţi dacă investiţiile nu vor fi derulate. De asemenea, Ministerul Finanţelor Publice are un buget de 3,46 miliarde lei, în creştere cu 2,8%, Ministerul Justiţiei - 3,15 miliarde lei (+3,3%), Ministerul Mediului - 491,2 miliarde lei (+23,3%), Ministerul Sănătăţii - 7,74 miliarde lei (+6%), Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale - 766,2 milioane lei (+51,2%), Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale - 610,3 milioane lei (+2.209%, creştere datorată fondurilor europene estimate a intra în buget), iar Ministerul Economiei - 302,2 milioane lei (+65,2%).

Fonduri repartizate în judeţele din Regiunea de Nord-Est

Proiectul de buget pe 2017 prezintă şi repartizarea pe judeţe a sumelor defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate. Astfel, Bacăul ar urma să primească în acest an 88,6 milioane de lei, Botoşaniul 56,7 milioane de lei, Iaşul- 141,4 milioane de lei, Neamţ- 89,5 milioane de lei, Suceava- 122,6 milioane de lei, iar Vaslui- 88,4 milioane de lei. Pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor şi municipiilor, la nivel naţional se vor repartiza 17 miliarde de lei. Din aceste fonduri, Bacăul ar urma să primească 527,8 milioane de lei, Botoşani- 347,6 milioane de lei, Iaşi- 641 milioane de lei, Neamţ- 411,6 milioane de lei, Suceava- 570,8 milioane de lei, iar Vaslui – 399,2 milioane de lei.

Bani puţini pentru drumuri judeţene la Iaşi

Pe de altă parte, sumele repartizare din TVA pentru „finanţarea cheltuielilor privind drumurile judeţene şi comunale pentru anul 2017“ arată o altă ierarhizare. Iaşul primeşte cele mai mici fonduri- 10,2 milioane de lei, Neamţ şi Bacău vor avea peste 10,5 milioane de lei, iar Suceava, Vaslui şi Botoşani peste 11 milioane de lei. Pentru echilibrarea bugetelor locale se vor repartiza din TVA următoarele sume în judeţele Regiunii de Nord-Est: Suceava- 122,2 milioane de lei, Bacău- 104,2 milioane de lei, Neamţ- 92,4 milioane de lei, Vaslui- 90,3 milioane de lei, Botoşani 82,2 milioane de lei, iar Iaşul obţine 94,4 milioane de lei.

Moldova în bugetul de la Transporturi

Unul dintre cele mai stufoase bugete este cel de la Ministerul Transporturilor, care şi-a corelat lista de investiţii pe acest an cu cea din Masterplanul General de Transport. Astfel, cheltuielile estimate pentru 2017 ajung la 13,7 miliarde de lei, în creştere cu peste 60% faţă de execuţia preliminară din 2016. Pe lista de investiţii apare un proiect în continuare legat de Iaşi- „Varianta de ocolire a municipiului etapa I- Varianta Sud“. Valoarea întregului proiect este de peste 807 milioane de lei, din care până în 2015 s-au decontat peste 309 milioane de lei, iar valoarea rămasă de finanţare este de 498 milioane de lei. În 2016 nu s-au repartizat fonduri pentru continuarea lucrărilor, iar pentru 2017 sunt propuse spre repartizare fonduri de 152 de milioane de lei, urmând ca în 2018 să fie alocate 120 de milioane de lei, iar în 2019 alţi 77,6 milioane de lei.

Suceava, deşi mai are un rest de 60 de milioane de lei pentru modernizarea DN 29 Suceava-Botoşani, în 2017 nu apare bani pentru acest obiectiv. Nu acelaşi lucru se poate spune despre Bacău, care apare cu „Varianta ocolitoare a oraşului pe DN2- etapa I“. Pentru această investiţie mai sunt de alocat 566,5 milioane de lei. În bugetul pe acest an se preconizează alocarea a 6 milioane de lei, alte peste 202 milioane de lei urmând a fi atrase din fonduri nerambursabile de la UE. Bani sunt prevăzuţi în buget şi pentru podul de la Poiana Sărată, Oituz, pe DN11, sumele estimate fiind de 333 milioane de lei.

Interesant este că în ceea ce priveşte transportul intermodal, Bacăul este înaintea Iaşului. Deşi autorităţile ieşene s-au perindat pe la Bucureşti cu un proiect destinat unei astfel de investiţii, în proiectul de buget pe 2017 apar nominalizate ca centre intermodale de transport cu „locaţii prioritare- Bucureşti, Timişoara, Oradea, Cluj-Napoca, Bacău. Implementarea acestor proiecte/programe va conduce la asigurarea unei infrastructuri de transport extinde, moderne şi durabile, care va contribui la dezvoltarea economiei româneşti“. Proiectul de buget a fost lansat în dezbatere publică urmând a fi depuse amendamente, iar apoi votat în Parlament. 

Potrivit proiectului de buget, noul preşedinte al Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, primeşte un fond la dispoziţia sa de 205.000 lei, mai mare cu 17,8% faţă de cel din 2016.

 

CAMPANIE EVE 

 

„MOLDOVA de 10“ - Un deceniu în jungla europeană

„MOLDOVA de 10“ Eşecul zonelor metropolitane

„MOLDOVA de 10“- Performanţa grupurilor de acţiune locală

„MOLDOVA de 10“ - Apariţia structurilor-pilon din economia regiunii

„MOLDOVA de 10“- Lecţiile Iaşului în 10 ani ca punct pe harta UE FOTO

„MOLDOVA de 10“- Realizările pe bani UE de la polul sărăciei