Ce-şi doresc managerii români?

 

Mai mult de jumătate dintre directorii consiliilor administrative ale companiilor din România (58%) pun accent pe strategie şi performanţă, dar nu sunt preocupaţi de talente, planificarea succesiunii la conducerea companiei, concurenţă şi mediu, potrivit unui raport al companiei de consultanţă Deloitte. Documentul a fost prezentat la finalul săptămânii trecute în cadrul evenimentului Raport asupra guvernanţei corporative, organizat împreună cu Bursa de Valori Bucureşti (BVB).

 

 

Remunerarea executivilor (21%), pe de o parte, şi criza financiară globală alături de anti-corupţie şi anti-fraudă (16%), pe de altă parte, sunt pe primele locuri în preocupările directorilor din România, arată raportul Deloitte — Global Director 360°: Growth from all Directions, citat de Agerpres.

La polul opus, printre problemele care îi preocupă cel mai puţin pe preşedinţii consiliilor de administraţie se numără talentele, planificarea succesiunii la conducerea companiei, concurenţa şi mediul, întrucât niciunul dintre respondenţii români nu au arătat interes faţă de aceste subiecte. Mai mult, aceste subiecte nu reprezintă priorităţi nici în viitorul apropiat.

„Este surprinzător să vedem că, deşi directorii consideră strategia şi performanţa drept probleme esenţiale, atunci când vine vorba de talente şi planificarea succesiunii, aceste teme lipsesc din agenda lor, ceea ce poate contrazice intuiţia, în multe privinţe. De asemenea, în contextul discuţiilor recente legate de incidente privind securitatea informaţională şi furtul de date, este surprinzător că nu vedem un număr mai mare de directori luând în calcul riscurile asociate acestei probleme. Incapacitatea de a lua măsuri preventive în vederea protejării contra atacurilor informatice implică riscuri enorme pentru organizaţii. Aceste riscuri pot expune organizaţiile la deficienţe de control intern şi risc reputaţional, care, în ultimă instanţă, pot duce la pierderi financiare”, a declarat Ahmed Hassan, Country Managing Partner Deloitte România.

 

Anti-frauda pierde teren

Studiul Deloitte oferă perspectiva a 317 directori din consiliile de administraţie din companii publice şi private din 15 ţări din regiune. Studiul evidenţiază evoluţia preocupărilor legate de guvernarea corporativă, reglementare şi conformitate, pe care companii din întreaga lume o au, în contextul provocator al mediului de afaceri actual. „Problemele globale identificate de raport se regăsesc şi pe agenda consiliilor de administraţie din România. Aceste rezultate pot fi un indiciu conform căruia consiliile de administraţie îşi schimbă orientarea de la politici de austeritate la performanţă”, a mai spus Ahmed Hassan.

În următoarele 12 până la 24 de luni, perspectiva se schimbă uşor: în timp ce strategia şi performanţa rămân în topul priorităţilor directorilor (58%) alături de reglementare, guvernanţă şi conformitate (37%), creşterea afacerii câştigă teren în agenda acestora (de la 5% la 37% în viitor). În mod surprinzător, remunerarea executivilor este ştearsă complet din agenda directorilor, întrucât niciunul nu o mai ia în calcul. Mai mult, anti-corupţia/anti-frauda nu mai sunt teme atât de importante, procentul respondenţilor interesaţi de aceste teme scăzând de la 16% la 5%.

Structura operaţională câştigă teren semnificativ pe agendele viitoare ale directorilor, întrucât 16% dintre respondenţi consideră că este o arie de interes. Cu toate că 5% din cei chestionaţi au răspuns iniţial că sunt preocupaţi de diversitate, niciunul din directori nu s-a mai arătat interesat de această temă, în perioada următoare.

 

Evaluarea performanţelor nu aduce schimbare

Conform rezultatelor pentru România ale studiului Deloitte, procesele de evaluare ale consiliilor de administraţie nu sunt suficient de solide în condiţiile în care mai puţin de jumătate din directorii chestionaţi sunt de părere că procesele de evaluare a performanţelor consiliilor sunt suficient de solide. Impresia generală este că evaluările reprezintă o arie care trebuie îmbunătăţită.

Rezultatele evaluărilor performanţelor consiliilor de administraţie nu influenţează schimbarea — respondenţii din România cred, în bună măsură, că rezultatele evaluării performanţelor nu influenţează schimbarea, însă o minoritate puternică (37%) este de altă părere.

În România, politicile privind diversitatea în consiliile de administraţie sunt implementate mai puţin decât media globală (26% în Romania versus 37%, la nivel global), similar cu majoritatea statelor membre UE. Acest aspect este de aşteptat să se schimbe întrucât, la nivelul UE, sunt adoptate directive cu privire la acest aspect.

Interacţiunea acţionarilor cu consiliile de administraţie este de aşteptat să crească — majoritatea copleşitoare a respondenţilor din România cred că nivelul lor de interacţiune cu acţionarii va creşte, în perioada următoare. Această tendinţă ar putea obliga consiliile de administraţie să adopte proceduri şi politici mai transparente, permiţând astfel acţionarilor să acceseze informaţii disponibile până acum doar pentru consiliile de administraţie şi management. 

 

Raportul mai arată că social media nu este folosită de majoritatea consiliilor de administraţie — aproape două treimi din directorii chestionaţi afirmă că nu folosesc social media, lucru care coincide cu tendinţa globală. Cu toate acestea, directorii sunt aparent interesaţi de folosirea social media ca instrument de marketing.

 

Program de creştere a managerilor tineri

Coaliţia pentru Dezvoltarea României a făcut public săptămâna trecută un document în care avansează prim-ministrului Victor Ponta un Program naţional de încurajare a antreprenoriatului, ca parte a Strategiei Europa 2020, cu accent pe crearea unui mediu adecvat în care antreprenorii să se poată dezvolta.

Documentul, emis cu ocazia unei conferinţe pe tema IMM, subliniază că firmele mici şi mijlocii sunt „pilon de bază al politicilor comunitare”, două treimi din locurile de muncă fiind asigurate de acest sector, iar Planul de Acţiune pentru Antreprenoriat 2020 trebuie să se bazeze pe educaţia antreprenorială, crearea unui mediu în care antreprenorii să se poată dezvolta, iar modelele trebuie dezvoltate şi promovate.

Membrii CDR atrag atenţia că România are o pondere foarte mică a antreprenorilor, de numai 56% din media europeană, iar şomajul în rândul tinerilor sub 25 de ani depăşeşte 23%.

De asemenea, sursa citată arată că este necesar un sprijin coordonat pentru crearea unui mediu antreprenorial susţinut, acces multiplu la finanţare, la surse de formare şi educare, o viziune simplă şi clară privind mediul investiţional, parteneriat public-privat şi simplificarea cadrului de înfiinţare a unei societăţi din zona IMM.

Documentul cere, totodată, desfiinţarea contului de trezorerie în relaţia firme private — încasări de la Stat, un cont unic pentru toate plăţile, schimbarea reglementărilor pentru confiscarea bunurilor la transporturile de mărfuri transportate fără documente integrale şi simplificări administrative pentru IMM.

Coaliţia pentru Dezvoltarea României reuneşte 21 de asociaţii de afaceri, între care Consiliul Investitorilor Străini, Camera de Comerţ Americană în România, Camera de Comerţ Româno-Britanică, Camera de Comerţ Germană-Română.