Cifrele care arată cât ne lipseşte cultura de business

Numărul cererilor de brevete de invenţie înregistrat de Oficiul de Stat pentru Mărci şi Invenţii (OSIM) în cei 25 de ani de după Revoluţie a fost de numai 39.558 * la aproape o treime comparativ cu ultimii 25 de ani de comunism (1965 - 1989), când s-au consemnat 94.481 de cereri de brevete de invenţie

Potrivit analizei realizată de KeysFin, în perioada 1965 - 1989, la Oficiul de Stat pentru Mărci şi Invenţii (OSIM), s-au înregistrat 94.481 de cereri de brevete de invenţie şi 59.443 de brevete acordate.

„Privind în oglindă, în cei 25 de ani de după Revoluţie, numărul cererilor a fost de numai 39.558, iar OSIM a acordat doar 26.425 de brevete de invenţie. În mod paradoxal, comuniştii pare că se pricepeau mai bine la un capitol esenţial de business - inovarea - faţă de moştenitorii «Epocii de Aur», capitaliştii de după Revoluţie (...) Interesant este că, deşi avem senzaţia că trăim într-o epocă a inovaţiei şi cercetării, suntem cu mult în urma tovarăşilor de pe vremea lui Ceauşescu. şi mai tulburător este faptul că, în 2014, am ajuns să avem mai puţine brevete de invenţie acordate decât în 1920“, arată un studiu realizat de KeysFin, pe baza datelor oficiale din ultimii 50 de ani în ceea ce priveşte inventica şi protecţia proprietăţii intelectuale.

Studenţilor din Moldova le lipseşte spiritul antreprenorial

Potrivit analiştilor de la KeysFin, „pe măsură ce ne-am adâncit în libertatea economică, românii au inovat tot mai puţin, importul de tehnologie şi mărci din Occident luând locul cercetării tradiţionale“. „La capitolul inovaţie, am ajuns să punctăm comercial mai prost decât acum 95 de ani, la doi ani distanţă de Marea Unire. Mai mult chiar, datele OSIM arată că blamaţii comunişti au ştiut să exploateze mai bine creierele românilor în interes de business de cât au făcut-o capitaliştii, în ultimii 25 de ani“, afirmă experţii KeysFin.

„Depindem de ce ne oferă străinii“
Aceştia susţin că aşa am ajuns să importăm mai mult decât producem, „să depindem de ce ne oferă străinii şi să exploatăm prea puţin proverbiala inteligenţă românească, brevetele de invenţie şi mărcile fiind considerate un indicator relevant al inteligenţei economice“.

Potrivit Laurei Leonte, avocat specializat în dreptul proprietăţii intelectuale şi consilier în proprietate industrială, partener la societatea de avocaţi Postu Leonte & Asociaţii SCA, una dintre cauze o reprezintă şi migrarea activităţii creative în afara României.

„Rezultatele inovative ale românilor sunt transferate companiilor străine, care, în mod evident, aleg să îşi protejeze invenţiile în teritorii străine, în care urmează să le exploateze efectiv. De altfel, majoritatea companiilor internaţionale cu activitate pe piaţa comunitară aleg să îşi protejeze invenţiile pe calea cererilor de brevet european, cereri examinate de Oficiul European pentru Brevete şi nu de OSIM“, afirmă expertul de la Postu Leonte & Asociaţii SCA.

Astfel, s-a ajuns ca în 2014, din totalul de 2.981 de brevete aplicabile în România, 2.661 erau înregistrate la nivelul UE şi numai 320 la noi în ţară, prin OSIM. În 2002, raportul era invers - 755 înregistrate la OSIM şi numai 497 la Oficiul European. „Nici cu înregistrarea mărcilor nu stăm mai bine. De la an la an, numărul business-urilor cu licenţă protejată a scăzut puternic. Dacă în anul de graţie 2006, erau înregistrate 22.570 de mărci la OSIM, în 2014, numărul lor a scăzut la 10.763“, potrivit studiului.

Analiştii KeysFin subliniază un alt aspect important, relevat de datele statistice. „Cultura de business la români este în continuare deficitară. N-am înţeles încă faptul că, pentru o afacere de succes, este nevoie să oferi tot timpul ceva nou, ceva tentant pentru clienţi şi să ştii să îţi protejezi inovaţia. Aşa se explică şi faptul că în România există cele mai multe firme în insolvenţă şi faliment din regiune şi că business-ul cu pedigree românesc întârzie să îşi asume un rol relevant în exporturi. Oferim în continuare mai multă materie primă şi prea puţine produse finite, capabile să asigure o dezvoltare pe diagonală a economiei“, au mai spus analiştii Keysfin.

Institutele de cercetare-dezvoltare, laboratoarele private, instituţiile de învăţământ superior, staţiunile didactice, toate suferă în prezent pentru că nu dispun de dotări la standarde competitive şi de fonduri cu care să susţină efortul creativ.

În perioada 2014 - 2020, Uniunea Europeană intenţionează să aloce 80 de miliarde de euro pentru finanţare în domeniul cercetării prin programul HORIZON2020 operat direct din Bruxelles, în cadrul căruia sunt sprijinite în special inovarea socială, stimularea noilor evoluţii tehnologice şi a brevetelor, inclusiv protejarea proprietăţii intelectuale rezultate, obiectivul principal fiind dezvoltarea unei societăţi şi a unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare în UE.

 

Dacă în 1990 erau înregistrate 3.081 de cereri de brevete de invenţie şi erau aprobate 1.428, un deceniu mai târziu, numărul acestora scădea la o treime, iar în 2014 abia dacă depăşeau 1.000 de cereri şi puţin peste 300 de brevete acordate.