Detalii despre cele cinci scenarii pentru viitorul Uniunii Europene

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a prezentat în dezbatere publică Carta albă * documentul prezintă cinci scenarii posibile pentru viitorul Uniunii Europene * şefa reprezentanţei Comisiei Europene în România, Angela Cristea, susţine că aceste posibile direcţii trebuie dezbătute de către toată lumea * în lunile următoare, Comisia Europeană va prezenta mai multe documente legate atât de dimensiunea socială, cât şi de viitorul apărării şi finanţelor Uniunii

O amplă dezbatere a fost lansată în această săptămână de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Astfel, Comisia Europeană a prezentat, la 1 martie, o Carte albă privind viitorul Europei, care reprezintă contribuţia Comisiei la summitul de la Roma din 25 martie 2017. Practic, Cartea albă prezintă principalele provocări şi oportunităţi ale Europei din următorul deceniu. Sunt prezentate cinci scenarii ale modului în care Europa ar putea evolua până în 2025.

„În urmă cu 60 de ani, părinţii fondatori ai Europei au ales să unească acest continent prin forţa legii, mai degrabă decât prin cea a armelor. Putem să fim mândri de ceea ce am realizat de atunci. Chiar şi cea mai întunecată zi a anului 2017 este cu mult mai luminoasă decât oricare dintre zilele petrecute de înaintaşii noştri pe câmpul de luptă. Acum, când marcăm cea de a 60-a aniversare a tratatelor de la Roma, a sosit momentul ca o Europă unită, cu 27 de membri să îşi contureze o viziune despre propriul viitor. Este timpul să demonstrăm capacitate de a conduce şi unitate. Este timpul să demonstrăm că putem găsi soluţii împreună. Cartea albă a Comisiei prezintă diverse căi pe care această Europă unită, cu 27 de membri, ar putea alege să le urmeze. Este începutul unui proces, nu sfârşitul, şi sper că va începe acum o dezbatere sinceră şi amplă. Ulterior, forma va urma funcţiei. Viitorul Europei este în mâinile noastre”, a transmis Jean-Claude Juncker.

Cele cinci scenarii

Practic, Cartea albă prezintă cinci scenarii, fiecare dintre ele conturând modul în care ar putea arăta Uniunea la orizontul anului 2025, în funcţie de alegerile pe care le va face Europa.

Scenariul 1: Continuând pe acelaşi drum – UE-27 se axează pe realizarea agendei sale pozitive de reforme, în spiritul orientărilor intitulate „Un nou început pentru Europa” prezentate de Comisie în 2014 şi al Declaraţiei de la Bratislava, convenită de toate cele 27 de state membre în 2016.

Scenariul 2: Accent exclusiv pe piaţa unică – UE-27 se reaxează treptat pe piaţa unică, întrucât numărul domeniilor de politică în care cele 27 de state membre nu sunt în măsură să ajungă la o poziţie comună este tot mai mare. Practic, această măsură ar viza ca trecerea frontierelor atunci când se călătoreşte în scop de afaceri sau de turism să fie îngreunată din cauza controalelor regulate. Totodată, în cazul acestui scenariu, va fi mai greu de găsit un loc de muncă în străinătate, iar transferul drepturilor de pensie în altă ţară nu va fi garantat.

Scenariul 3: Cei care doresc mai mult realizează mai mult – UE-27 îşi desfăşoară activitatea ca şi acum, dar permite statelor membre care îşi doresc acest lucru să realizeze mai mult împreună în anumite domenii cum ar fi apărarea, securitatea internă sau chestiunile sociale. Se formează una sau mai multe „coaliţii ale celor care doresc să realizeze mai mult”. Până în 2025, aceasta ar putea însemna că un număr de 15 state înfiinţează o unitate de poliţie şi procuratură care se va ocupa de activităţile infracţionale transfrontaliere. Se pot comunica imediat informaţii privind securitatea, dat fiind că bazele de date naţionale sunt complet interconectate.

Scenariul 4: Mai puţin, dar mai eficient – UE-27 se concentrează pe rezultate mai multe şi mai rapide în anumite domenii de politică, acţionând în acelaşi timp mai puţin în cele în care nu există percepţia că ar avea o valoare adăugată. Atenţia şi resursele limitate sunt concentrate asupra câtorva domenii de politică.

Scenariul 5: Mult mai mult, împreună – Statele membre decid să pună în comun mai multe competenţe, resurse şi puteri decizionale în toate domeniile. Deciziile se iau mai rapid la nivel european şi sunt puse în aplicare în timp scurt.

Urmează dezbaterile

„Acum suntem cu harta pe masă şi suntem chemaţi să hotărâm cum va arăta Uniunea“, a transmis şefa reprezentanţei Comisiei Europene în România, Angela Cristea. Astfel, Cartea albă marchează începutul unui proces prin care UE-27 va decide împreună asupra viitorului Uniunii. Pentru a încuraja acest dialog, Comisia Europeană, alături de Parlamentul European şi de statele membre interesate, va găzdui o serie de „dezbateri dedicate viitorului Europei” în oraşele şi în regiunile Europei.

În lunile următoare, Comisia Europeană va contribui la discuţii printr-o serie de documente de reflecţie care vor aborda următoarele subiecte: dezvoltarea dimensiunii sociale a Europei; aprofundarea uniunii economice şi monetare, pe baza Raportului celor cinci preşedinţi din iunie 2015; valorificarea oportunităţilor globalizării; viitorul apărării Europei şi viitorul finanţelor UE.

„Provocările care afectează viaţa milioanelor de europeni“

„Aşa cum spunea şi Preşedintele Juncker, astăzi Europa nu îşi poate permite să obosească. Trebuie să profităm pro-activ de oportunităţile care apar. Viitorul Europei nu trebuie să devină ostaticul campaniilor electorale. Trebuie să continuăm, dar şi să ascultăm vocea cetăţenilor noştri înainte de a ne pronunţa asupra viitorului UE27. Suntem obligaţi să facem acest lucru. Cele cinci scenarii prezentate ţin cont de provocările care afectează viaţa milioanelor de europeni: globalizarea, populismul, inegalităţile sociale, migraţia şi terorismul. Toate cele cinci scenarii trebuie discutate pentru a vedea împreună care este calea cea mai bună de urmat“, a transmis Corina Creţu, comisar european pentru politici regionale.

Aceasta a adăugat că „prioritară este menţinerea unităţii familiei celor 27 de state membre, indiferent de scenariul care va întruni consensul statelor membre în lunile şi anii următori“.

Comisarul european a transmis că România are „oportunitate extraordinară de a fi implicată, pentru prima dată în istoria ei de stat membru UE, în acest proces al reformării Uniunii Europene cu 27 de state membre, care trebuie să îşi stabilească acum viziunea în funcţie de aşteptările cetăţenilor, pe de o parte, şi de voinţa politică a statelor membre, pe de altă parte“. Până în 2060, niciunul dintre statele membre nu va reprezenta singur nici măcar 1 % din populaţia lumii. Astfel, prosperitatea Europei va continua să depindă de deschiderea sa şi de legăturile strânse cu partenerii săi. 

 

Cartea albă analizează modul în care Europa se va schimba în următorii zece ani, de la impactul noilor tehnologii asupra societăţii şi a locurilor de muncă, la îndoielile suscitate de globalizare, la preocupările în materie de securitate şi la creşterea populismului.

 

Cartea albă va ajuta la orientarea dezbaterilor dintre cei 27 de şefi de stat sau de guvern şi va contribui la structurarea discuţiilor în cadrul summitului de la Roma, din 25 martie. Documentul va fi, de asemenea, utilizat de Comisie ca punct de plecare pentru o dezbatere publică.

 

CAMPANIE EVE 

 

„MOLDOVA de 10“ - Un deceniu în jungla europeană

„MOLDOVA de 10“ Eşecul zonelor metropolitane

„MOLDOVA de 10“- Performanţa grupurilor de acţiune locală

„MOLDOVA de 10“ - Apariţia structurilor-pilon din economia regiunii

„MOLDOVA de 10“- Lecţiile Iaşului în 10 ani ca punct pe harta UE FOTO

„MOLDOVA de 10“- Realizările pe bani UE de la polul sărăciei

MOLDOVA de 10- „Aderarea la Uniunea Europeană ne obligă să fim mai buni“

MOLDOVA de 10- „ABC-ul civilizaţiei“ în Suceava din bani europeni

MOLDOVA de 10- „Aderarea la UE ne-a obligat să ne adaptăm la noi realităţi“