Două scenarii de groază pentru infrastructura Moldovei HĂRŢI

Varianta finală a Master Planului General de Transport a primit undă verde de la Comisia Europeană * noul document strategic, care stabileşte investiţiile majore din următorii 15 ani, condamnă Regiunea de Nord-Est la izolare * practic, autostrada Bacău-Paşcani a devenit drum expres, iar cele două scenarii dau fiori mediului de afaceri şi autorităţilor din regiune * hărţile negociate cu forul european arată, în varianta pesimistă, că singura cale rapidă de acces va fi de la Bacău spre Bucureşti, printr-un drum expres * în varianta optimistă, singurul tronson de autostradă care taie Moldova va fi între Târgu Neamţ şi Ungheni, prin Iaşi

Nu vom avea autostradă care să traverseze Carpaţii din Moldova spre Transilvania, cel puţin nu până în 2030! Decizia reiese din Master Planul General de Transport (MPGT) aprobat în aceste zile de Comisia Europeană. Acelaşi document arată cât preţ se pune pe nevoia de dezvoltare economică a unei dintre cele mai sărace regiuni din Uniunea Europeană: autostrada Bacău-Paşcani a fost transformată în drum expres.

EXCLUSIV „UE nici nu vrea să audă de Iaşi-Târgu Mureş“ FOTO

La trei ani de la startul redactării MPGT, după numeroase modificări documentul a primit avizul final al Comisiei Europene. Investiţiile totale care ar trebui derulate până în 2030 ajung la 43,5 miliarde de euro.

Abandonaţi între scenarii
„Ministerul Transporturilor a transmis Comisiei Europene varianta revizuită a documentului strategic cu observaţiile şi comentariile integrate, şi astfel, în prezent, la Comisia Europeană, se află forma acceptată a Master Planului General de Transport“, au transmis oficialii Ministerului Transporturilor.

Practic, documentul strategic are la bază două scenarii. În varianta pesimistă, România se va baza doar pe banii europeni şi pe cofinanţările naţionale, în timp ce varianta optimistă ar viza şi împrumuturile externe care să susţină derularea investiţiilor majore de infrastructură rutieră, feroviară, aeriană sau navală. Ceea ce va face diferenţa între cele două scenarii este „clauza de reformă structurală“. Aceasta vizează derulare de deficit de 0,5% din PIB/an timp de patru ani, începând cu 2017. Pentru a fi aprobată această derogare e nevoie ca autorităţile române să implementeze mai multe măsuri de reformă.

Autostrada „Montana“- megaproiect inventat pe traseul Borş-Ungheni

Varianta optimistă, dar doar pentru unii
Astfel, în varianta optimistă, România ar putea accesa împrumuturi externe de circa 8 miliarde de euro, care să vină în completarea banilor europeni alocaţi pe diferite programe şi a co-finanţărilor naţionale. În total, ar urma să beneficieze de finanţare 47 de investiţii în infrastructura rutieră. Mai exact, în ce priveşte autostrăzile, în următorii cinci ani ar urma să fie finalizat ce s-a început în trecut şi nu este încă terminat- Lugoj-Deva, Sebeş - Turda, Câmpia Turzii - Târgu Mureş, şi se va face doar o autostradă nouă Sibiu - Piteşti. La asta se mai adaugă şi drumul expres Ploieşti- Buzău- Bacău şi centura sud a Capitalei.

Deşi apare în harta cu „varianta optimistă“, locuitorii Moldovei nu au de ce se bucura. Practic, în cea mai „roz“ situaţie, prin regiune vom avea, până în 2030, un tronson de autostradă între Târgu Neamţ şi Ungheni, de 135 de kilometri, cu o valoare de peste 1,1 miliarde de euro şi un drum expres de la Paşcani la Bacău, de peste 81 de kilometri, care ar costa 389 de milioane de euro. În varianta pesimistă, singura cale de acces rapidă şi modernă va fi de la Bacău spre Bucureşti. Alina STAN

 Cod roşu în Master Planul de Transport: Moldova, tăiată de pe harta autostrăzilor FOTO

Cifrele din spatele MPGT
Potrivit Master Planului, în România se vor construi, până în 2030, 1.200 de kilometri de autostrăzi, precum şi 1.900 de kilometri de drumuri expres, naţionale şi variante de ocolire, costul total al acestora fiind estimat la peste 26 de miliarde de euro. Pe zona de infrastructură feroviară, Master Planul prevede modernizarea a peste 4.000 de kilometri de cale ferată, precum şi achiziţia de trenuri şi vagoane noi, ambele proiecte fiind estimate la circa 14 miliarde de euro. Pentru sectorul naval sunt alocate 2 miliarde de euro, în timp ce domeniul aerian şi multimodal va necesita investiţii de 1,6 miliarde de euro.

 

Aprobarea Master Planul General de Transport era şi una din condiţiile de bază pentru a putea continua negocierile pe Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM), care prevede acordarea de către Uniunea Europeană a unor fonduri europene de 9,5 miliarde de euro în perioada 2014-2020 pentru proiecte de transport, energie şi de mediu.

„După părerea noastră, deşi ambiţios (Master Planul - n.r.), se întinde pe 15 ani, sunt menţionate acolo toate cifrele de dezvoltare a infrastructurii, noi îl considerăm o simplă poveste. Dacă peste cinci ani ne vom reîntâlni să discutăm ce s-a întâmplat, s-ar putea să zicem că povestea a fost foarte frumoasă, dar Zmeul Zmeilor nu ne-a lăsat să facem ce ne-am propus. Noi, transportatorii rutieri, nu avem nicio aşteptare şi nu acordăm niciun fel de credit celor care se ocupă de implementarea Master Planului“- Constantin Isac, vicepreşedinte al Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR)