EXCLUSIV Marii fermieri, faţă în faţă cu seceta FOTO

Pagubele produse de temperaturile ridicate, de lipsa de precipitaţii din această vară, dar şi de grindină au determinat pierderi de peste 36 de milioane de lei la nivelul judeţului Iaşi, doar până în prezent * cele mai calamitate culturi sunt cele de porumb şi de grâu * peste 22.500 de hectare au fost „arse“ * cu toate acestea, marii cultivatori ieşeni nu au ajuns încă în pragul disperării * instalaţiile de irigaţii, intrarea bună în anul agricol 2014-2015 şi lucrările realizate la timp se simt pe terenurile administrate de „marii arendaşi“ * deşi au pierderi de aproape 20%, speră ca preţurile care deja au crescut cu 25%- 30% să le acopere o parte din prejudicii

Agricultura este o loterie, mai ales când nu poţi influenţa principalii factori – apa şi utilajele, iar asta o simt cei mai mulţi fermieri din judeţ care au de înfruntat capriciile vremii. „Fără apă nimic nu se face!“, spun oamenii resemnaţi,şi asta se consemnează zilnic în registrele Direcţiei Agricole.

Arşiţa a pârjolit, până acum, zeci de mii de hectare de grâu, porumb sau floarea-soarelui. Astfel, valoarea pagubelor raportate la Direcţia Agricolă depăşeşte 36 de milioane de lei, din care peste 29 de milioane de lei sunt produse de secetă. Cele mai calamitate culturi sunt grâul- pagube de 11.450 hectare cu o valoare de peste 8,7 milioane de lei, porumbul- cu daune pe aproximativ 11.110 hectare, valoarea pierderilor depăşind 13,2 milioane de lei, în timp ce cultura de floarea-soarelui este distrusă pe o suprafaţă de 8.500 de hectare, cu pagube de peste 2 milioane de lei.

„Avem 4,5 hectare de pepeni şi producţia este în jumătate faţă de anul trecut, fără apă nu putem salva nimic. Pepenii cei mai mari au acum 8 kilograme, iar anul trecut aveam şi de 12-13 kilograme. Vindem şi noi ce putem, dar dacă nu o să fie ploaie, nici nu ne gândim să avem şi a doua producţie. Nu o să fie pepeni de murat“, spune dezamăgit un fermier din Probota.

EXCLUSIV/FOTO Agricultura ieşeană se întoarce în epoca de piatră

La fel de disperaţi sunt şi micii crescători de animale. Oamenii cară apă cu butoaiele, în fiecare zi, pentru a adăpa vacile din cireadă, iar sute de oi pasc zilnic din aceeaşi iarbă uscată de pe islaz. „Mănâncă şi ele ce este. Nu avem voie să intrăm cu oile în pădure şi atunci le ţinem aici, pe arsura asta“, explică trist un cioban din Hermeziu (Trifeşti), arătând spre islazul pârjolit de soare şi de gurile hulpave ale sutelor de oi care îl calcă zilnic.

„Se putea şi mai rău!“
Marii fermieri recunosc că acest an este unul „greu şi atipic“, dar speră să-l treacă „onorabil“. Ioan Buimac deţine Agricola Andrieşeni şi Agral Mixt SA. În total, are arendate în jur de 2.800 de hectare. A avut cultivate 1.000 de hectare de păioase, pe care le-a recoltat deja. „La grâu şi orz am făcut peste 5 tone la hectar, iar la rapiţă am estimat 4 tone şi am făcut 3,2 tone. Oricum este bine, faţă de condiţiile care au fost“, susţine fermierul. Mai are cultivate 900 de hectare porumb, 600 de hectare de floarea-soarelui şi 300 de soia.

„Intrarea în anul agricol 2014-2015 a fost bună, cu mici excepţii la rapiţă. Problemele au apărut în prima parte a lunii mai, după 10 mai nu a mai plouat deloc. La tehnologia pe care o aveam trebuia să facem cam 7 tone de grâu la hectar, dacă aveam precipitaţii. Cu toate astea suntem mulţumiţi. Se putea şi mai rău!“, spune Ioan Buimac.

Din cele 2.800 de hectare are irigate doar 250, pe care cultivă porumb pentru seminţe. „Între 2013-2015, împreună cu cinci fermieri din zonă, alături de firma Monsanto, am investit 4 milioane de euro şi irigăm în total 2.000 de hectare. La loturile de hibridare este necesară asigurarea apei pentru că sunt densităţi mari de plante- peste 100 de plante pe metru pătrat şi îngrăşămintele sunt de trei ori mai multe“, explică fermierul.

Acesta susţine că până acum, pierderile la porumb şi floarea soarelui ar fi de 20%. „Cea mai afectată este cultura de soia, aici probabil vom face 60% din producţia scontată, iar la porumb şi floare sper să fac 80% din producţia scontată“, afirmă fermierul, care este de părere că apa şi realizarea la timp a lucrărilor în teren sunt „secretele“ succesului în agricultură. Acesta susţine că nu aşteaptă despăgubiri pentru pierderile înregistrate, deoarece birocraţia este mare, iar sumele sunt infime. În schimb, speră ca preţurile, care deja au crescut cu 25% -30%, să compenseze din pierderi.

„A fost un an atipic“
Seceta o va simţi în buget şi Vasile Lungu, un alt mare fermier care are arendate în jur de 2.000 de hectare în localităţile Bivolari- Trifeşti. „Anul acesta a fost unul atipic. Din 2 mai până în 20 iunie nu am avut nicio picătură de ploaie. Din 25 mai am început irigaţiile şi costul apei este foarte mare, pentru că energia este foarte scumpă“, a punctat fermierul care deţine Astra Trifeşti şi Agroindustrial Ceres Bivolari. Acesta este unul dintre puţinii ce se poate lăuda cu un sistem de irigaţii care să asigure intervenţia pe 95% din suprafaţa cultivată.

„Lucrăm 2.000 de hectare şi irigăm cam 95%, avem câteva parcele unde nu ajunge apa. Practic, 1.900 de hectare sunt irigate. Toată suprafaţa este în arendă, proprietarii au contract de arendă cu firma, inclusiv proprietatea noastră este tot în arendă. Contractele sunt încheiate acum 3-4 ani pentru o perioadă de 15 ani. Am făcut investiţii foarte mari pe teren, inclusiv sistem de irigaţii şi am încheiat contracte pe perioade lungi ca să putem amortiza investiţia“, a explicat fermierul.

În jur de 60% din suprafaţă este cu porumb în loturi de hibridare. A avut doar 45 de hectare de grâu pe care le-a recoltat, iar producţia a fost una record pentru acest an: „am obţinut o producţie medie la irigat de 7.240 de kilograme“.

Potrivit datelor de la Direcţia Agricolă Iaşi recoltatul la grâu s-a încheiat, iar producţia medie la hectar a fost de 3.050 de kilograme. În judeţ au fost cultivate cu grâu peste 30.500 de hectare.

 

93.080 de tone
Aceasta este cantitatea de grâu recoltată în judeţul Iaşi, în acest an

„Existenţa fermierilor mici, terenurile fărâmiţate nu-mi permit să extind sistemul de irigaţii pe care îl acum doar pe 250 de hectare. Nu pot intra peste ei, sunt proprietari care care lucrează terenul în ritmul lor şi nu vor să dea terenul în arendă“- Ioan Buimac, fermier

 În judeţul Iaşi sunt 40.000 hectare amenajate cu sistem de irigaţii, însă mai puţin de 15% sunt contractate de organizaţii, restul fiind în paragină, potrivit datelor de la Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF).