EXCLUSIV Marile eşecuri ale economiei ieşene din ultimul an

* Com Beton, Moldova Universal, Hala Centrală sau Icar Tours sunt doar câteva dintre companiile ieşene pentru care 2014 a fost un an negru * o parte dintre societăţile emblematice ale judeţului au intrat în insolvenţă sau chiar în procedura de faliment * acesta este şi cazul Siretul SA Paşcani, care, după ce s-a luptat câţiva ani cu planurile de reorganizare a ajuns la capătul puterilor

Anul ce abia s-a încheiat a fost unul marcat de dificultăţi economice, în pofida faptului că mulţi dintre analiştii de profil susţineau o revenire a pieţei. Multe dintre companiile – emblemă ale Iaşului au intrat fie în procedura de insolvenţă, fie au declarat falimentul.

Tribunalul Iaşi a oficializat, toamna aceasta, declinul unuia dintre cei mai importanţi antreprenori din Iaşi. Sentinţa emisă pe data de 5 noiembrie a confirmat solicitarea depusă de companie în vara lui 2014 de demarare a procedurii insolvenţei pentru societatea Com Beton, companie aparţinând omului de afaceri Constantin Comănescu. După cum reiese din actele contabile depuse la dosar, cu precădere cele care reflectă datoriile, precum şi sumele din conturile de casă şi bănci, SC Com Beton are datorii scadente către creditorii săi de peste 10.000.000 de lei şi nu dispune de lichidităţi suficiente pentru achitarea datoriilor scadente.

Conform ultimelor raportări către Ministerul Finanţelor, SC Com Beton a avut anul trecut o cifră de afaceri netă de 25,2 milioane de lei, venituri de 32,2 milioane de lei, dar a încheiat exerciţiul fiscal cu pierderi de nu mai puţin de 11 milioane de lei. În acelaşi timp, creanţele declarate către Ministerul Finanţelor se ridicau la peste 20 de milioane de lei, iar datoriile la 53 de milioane de lei, în condiţiile în care compania avea în casă şi în conturile bancare, la finele lui 2013 doar 2,5 milioane de lei.

Insolvenţă „la pătrat” pentru Dănuţ Prisecariu
O altă insolvenţă de răsunet este cea a companiei Moldova Universal SRL, pronunţată de Tribunalul Iaşi la data de 27 noiembrie 2014. Compania a fost înfiinţată în anul 1991, iar la finalul anului 2013 a raportat afaceri de 4.951.708 lei, pierderi de 8.181.499 lei, datorii totale de 52.835.786 lei şi capitaluri proprii negative de -4.578.386 lei. Societatea face parte din grupul de firme controlat de Dănuţ Cătălin Prisecariu, om de afaceri care a mai „bifat” câteva insolvenţe mari în cursul acestui an. Astfel, în iulie 2014 a intrat în insolvenţă SC Hala Centrală SRL, iar la 23 septembrie 2014 o sentinţă asemănătoare a fost pronunţată în cazul SC Turism Moldova SA.

Agonia unuia dintre cele mai vechi centre comerciale din Iaşi va mai continua încă trei ani. La începutul anului 2015 va fi supus aprobării creditorilor planul de reorganizare al Halei Centrale. Acesta se va întinde pe o perioadă de trei ani, cu posibilitate de prelungire cu încă unul şi prevede o serie de măsuri financiare şi de marketing. Astfel, conform documentului, în 2012 elementele de activ înregistrau valoarea de 246.135 de lei, în 2013 erau de 35,4 milioane de lei, iar la data de 31 octombrie anul acesta ajunseseră la 32,6 milioane de lei. Datoriile totale ale companiei lui Dănuţ Prisecariu se ridică la nu mai puţin de 45,23 milioane de lei.

Deznodământ previzibil la Siretul SA
După ani întregi în care s-a încercat salvarea companiei din Paşcani, administratorul judiciar al Siretul SA a solicitat deschiderea procedurii de faliment, ca urmare a nerespectării condiţiilor prevăzute în planul de reorganizare a societăţii. Compania a intrat în insolvenţă la finalul anului 2010, iar în septembrie 2011 instanţa a confirmat planul de reorganizare a firmei, adoptat anterior de către creditori, cu excepţia celor bugetari.

Planul prevedea restructurarea operaţională şi funcţională prin continuarea activităţilor curente, schimbarea sistemului de organizare, a managementului societăţii şi a modului său de funcţionare, mărirea capacităţii de a oferi servicii, creşterea gradului de specializare a activităţilor societăţii, creşterea eficienţei activităţilor desfăşurate în cadrul societăţii, urmând ca aceste obiective să fie atinse etapizat, într-o perioadă de trei ani. Ulterior, acest plan a fost modificat, dar schimbările respective nu au fost confirmate de instanţa de judecată. Ca atare, a rămas în vigoare planul aprobat iniţial, pe care societatea din Paşcani nu a reuşit să-l respecte.

Siretul SA a încheiat prima jumătate a acestui an cu pierderi greu de acoperit. Nu mai puţin de 5,58 milioane de lei este pierderea înregistrată de companie în primele şase luni ale lui 2014, după ce aceasta încheiase anul anterior cu profit.

„Cadou” de Mărţişor, insolvenţa
În luna martie Tribunalul Iaşi a admis şi propunerea administratorului judiciar SCP Casa de Insolvenţă Homoranu SPRL, de intrare în faliment a debitoarei SC Niki SRL Iaşi, societate aflată în insolvenţă, deoarece nici reprezentanţii firmei, dar nici creditorii nu au depus în termenul legal un plan de reorganizare a activităţii. Societatea Niki SRL Iaşi a fost înfiinţată în anul 1991, având ca obiect principal de activitate „Comerţul cu amănuntul al îmbrăcămintei, în magazine specializate”. La înfiinţare, actualul deputat Cristina Nichita a subscris 600.930 de lei şi şi-a asigurat astfel 98,5131% din capitalul social, iar Nicolae Neculau a venit cu 9.070 de lei, pentru 1,4869% din acest capital social.

În anul 2009, firma a intrat în criză, valoarea cifrei de afaceri diminuându-se la aproximativ jumătate faţă de anul anterior. Căderea a continuat şi în exerciţiile financiare care au urmat, astfel încât, la finalul anului 2012, firma avea o cifră de afaceri de 1.576.572 lei, pierderi de 584.934 lei, datorii totale de 5.509.245 lei şi capitaluri proprii negative de -2.774.032 lei.
La data de 8 mai 2012, societatea a intrat în insolvenţă, în tabelul definitiv reunit al creanţelor, din decembrie 2013, figurând obligaţii de plată în valoare totală de 4.477.545.66 lei. Cel mai important creditor garantat este chiar Cristina Nichita, cu o creanţă de 1.640.625,78 lei, urmând BRD - Groupe Societe Generale SA, cu 557.060.01 lei, Fiscul, cu 428.933 lei, şi Finanţele Publice Locale Iaşi, cu 29.345 lei.

Managerul brandului Nichi Cristina Nichita susţine, însă, că nu vrea să renunţe la businessul pe care l-a consolidat în ultimii 20 de ani. Deputatul ieşean susţine că după lichidarea bunurilor care au însemnat afacerea din Iaşi nu este exclusă o relocare a activităţii în altă ţară. „Mă doare că după 20 de ani de muncă am ajuns în această situaţie, dar insolvenţa şi falimentul sunt o stare firească a economiei de piaţă. O situaţie creată pe baza fondului de criză. Din 2008 a început scăderea vânzărilor. Europenizarea a avut un impact important în acest sens. Ca producător în România nu am avut facilităţi. Probabil vom produce în continuare, dar în afara ţării”, a declarat Cristina Nichita.

Surpriza toamnei, insolvenţa Icar Tours
Vestea insolvenţei uneia dintre cele mai cunoscute companii de turism ieşene a fost una surprinzătoare pentru mediul de afaceri local. Tribunalul Iaşi a admis, la 8 septembrie 2014, cererea de deschidere a procedurii simplificate a insolvenţei şi intrarea în faliment a firmei ABC Turism şi Evenimente Iaşi. Deşi, conform prevederilor legale, „cererea introductivă formulată de către debitor se judecă de urgenţă, în termen de 10 zile, în camera de consiliu“, pronunţarea în acest dosar a durat aproape cinci luni. Reprezentanţii firmei au depus cererea la data de 16 aprilie 2014, iar soluţia a venit pe 8 septembrie 2014, interval de timp suficient pentru firma ABC Turism şi Evenimente Iaşi, specializată pe activităţi ale agenţiilor turistice, să treacă de sezonul estival.
Firma ABC Turism şi Evenimente Iaşi a fost înfiinţată în anul 1997, sub denumirea de Icar Tours SRL Iaşi. Societatea a devenit în timp una din agenţiile de turism de referinţă din Iaşi, dar anul 2013 pare a fi fost crucial pentru această afacere. După o perioadă lungă cu cifre de afaceri şi profituri decente, firma a încheiat anul 2013 cu venituri de 859.906 lei, cheltuieli de 1.883.326 lei, pierderi de 1.023.420 lei, datorii totale de 1.960.381 lei şi capitaluri proprii negative de -953.460 lei.