Fermierii ne dau clasă în accesarea banilor europeni

Un expert în fonduri europene susţine că instituţiile publice se mişcă mai greu în accesarea şi implementarea proiectelor cu finanţare nerambursabilă * un exemplu în acest sens este situaţia de la nivelul Regiunii de Nord-Est, care a rămas pe ultimul loc în ceea ce priveşte depunerea de proiecte pe Programul Operaţional Regional 2014-2020, prioritatea de investiţie 5 * pe de altă parte, merg foarte bine investiţiile din mediu rural prin programele specifice

 Expertul pe fonduri europene, Valentina Savu, atrage atenţia asupra reticenţei instituţiilor publice în a accesa banii nerambursabili. Savu a observat în cei şapte ani în care a activat în domeniul fondurilor europene că absorbţia fondurilor europene de către instituţiile publice se face greoi, iar acest lucru poate fi corectat prin angajarea unor profesionişti şi prin schimbarea motivaţiilor acestora. „În sectorul public au o frică de a-şi asuma responsabilităţile, de a cunoaşte foarte bine ce au de făcut. Nu au suficient interes pentru acest lucru“, susţine expertul, citat de Mediafax.

Banii pentru îmbunătăţirea mediului urban, neatractivi
Această reticenţă reiese şi dintr-o situaţie prezentată de Ministerul Dezvoltării privind situaţia parţială a proiectelor depuse pe una din liniile de finanţare din cadrul Programului Operaţional Regional 2014-2020. Concret, oficialii Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Nord-Est au anunţat că pe cele două priorităţi de investiţii ale axei 5- „Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural“ nu exista nicio documentaţie până la 31 iulie 2016. În cadrul Priorităţii de investiţii 5.1 - Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural a fost depusă o documentaţie, dar a fost respinsă. Pe această linie sunt disponibile 42,8 milioane de euro, iar apelul de proiecte a fost lansat în primăvară. Pot depune proiecte unităţile administrativ-teritoriale, unităţi de cult şi ONG-uri.

Profit la una dintre cele mai longevive firme din Suceava

Pe de altă parte, în cadrul priorităţii de investiţii 5.2 - „Realizarea de acţiuni destinate îmbunătăţirii mediului urban, revitalizării oraşelor, regenerării şi decontaminării terenurilor industriale dezafectate (inclusiv a zonelor de reconversie), reducerii poluării aerului şi promovării măsurilor de reducere a zgomotului“ nu a fost depus niciun proiect. Pe linia de finanţare 5.2 există fonduri de 15,7 milioane de euro, iar cererea a fost lansată pe 25 martie, în timp ce proiectele pot fi depuse începând cu 25 mai. Cu toate acestea, unităţile administrativ-teritoriale din Regiunea de Nord-Est nu s-au înghesuit să pregătească şi să depună documentaţii.

„La oraşe e lumea mai reticentă“
Expertul Valentina Savu susţine, pe de altă parte, că finanţările pentru mediul rural sunt mult mai căutate, iar depunerea mult mai dinamică. „Axa pentru cabinetele medicale, stomatologice sau veterinare a mers foarte bine la sate. La oraşe e lumea mai reticentă, dar nu înţeleg de ce“, a adăugat Savu.

Pierderi de jumătate de milion de euro la un mare arendaş

Printre proiectele la care a lucrat Valentina Savu se numără şi achiziţia de cai, sănii sau trăsuri pentru un antreprenor din nordul ţării care avea o cabană, dar care nu îşi permitea să facă un credit la bancă, dar şi un inginer agronom care a cumpărat tractoare, semănătoare şi o combină. În actualul exerciţiu financiar, proiectele disponibile pe site-ul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) se referă strict la sate pentru activităţile care sunt deja înfiinţate sau în curs de dezvoltare acolo.

„Sunt 10 miliarde de euro, pe axa 42 se pot face făbricuţe pentru producerea de produse din lapte, produse de cofetărie congelate, cacao, ciocolată, iar sumele sunt încurajatoare, ajung la un milion de euro sau chiar la 2,5 milioane de euro“, a punctat Valentina Savu. Potrivit acesteia, cea mai accesată linie este 64 pentru microîntreprinderi cu 2-5 angajaţi, care mai pot lua maximum 250.000 de euro pentru producţie. Contribuţia proprie a firmei este de 10%.