Firul roşu şi capcana pentru economia românească

Oficiali ai Comisiei Europene, dar şi economişti de la instituţii importante din ţară au luat parte ieri la mai multe dezbateri organizate cu ocazia Semestrului European * analizele au vizat piaţa muncii, macroeconomia şi reformele instituţionale necesare pentru ca produsul intern brut potenţial să se menţină pe creştere

„Raportul economic pentru România 2017“ prezentat anual de Comisia Europeană a fost dezbătut ieri la Bucureşti. Astfel, în debutul întâlnirii, reprezentanţii forului european şi-au arătat îngrijorarea că România ar putea să aibă în acest an cea mai mare creştere a deficitului bugetar din Uniunea Europeană. „România a înregistrat anul trecut cea mai mare creştere economică din Europa, de 4,9%. În acelaşi timp, raportul atrage atenţia asupra riscului ca anul acesta să aibă cea mai mare creştere a deficitului public. Noi am primit asigurări de la Guvern că nu avem motive de îngrijorare, dar suntem ca părintele ăla care îşi face întotdeauna griji ca nu care cumva să se îmbolnăvească copilul. Mai bine să fim îngrijoraţi şi să nu se întâmple nimic, că putem trage concluzia în raportul de anul viitor că ne-am făcut griji degeaba“, a spus Angela Cristea, şeful Reprezentanţei CE în România.

Guvernul: „Vom lua măsuri“

Ministrul Finanţelor, Viorel Ştefan, a dat asigurări că România va respecta ţinta de deficit bugetar de 3% din PIB, prevăzută în Tratatul de la Maastricht, iar, dacă deficitul va devia, atunci guvernul este pregătit să reduc cheltuielile. „Vom lua măsuri de reducere a cheltuielilor, dacă se ivesc derapaje”, a spus Ştefan, la prezentarea Raportului de ţară pe 2017, pentru România, al Comisiei Europene. Ştefan nu a precizat însă ce tip de cheltuieli este pregătit guvernul să reducă. În practică, primul tip de cheltuieli care sunt tăiate pentru menţinerea deficitului sunt investiţiile. Investiţiile statului au scăzut în 2016 cu 30%, de la 41 de miliarde de lei în 2015 la 29 de miliarde de lei. Anul acesta ele sunt programate să atingă 39 de miliarde de lei.

 

Problemele firmelor din Moldova în „economia viitorului“

 

Angela Cristea a arătat, totodată, că în România creşte inegalitatea socială, aceasta fiind o tendinţă consemnată din 2012. „Constatăm scăderea sărăciei, dar creşterea inegalităţilor sociale. Acesta nu este un fenomen punctual, ci o tendinţă din 2012. Nu este specifică numai României, observăm asta şi în alte state din UE“, a mai arătat şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România.

Potrivit previziunilor economice de iarnă publicate la jumătatea lunii februarie de Executivul comunitar, în România deficitul public ar urma să ajungă la 3,6% din PIB în 2017, faţă de 3,2% cât estima în toamnă, pentru ca în 2018 să urce la 3,9% din PIB.

Totodată, Comisia Europeană a revizuit în urcare, la 4,4%, estimările referitoare la creşterea economiei româneşti în acest an, avansul urmând să încetinească la 3,7% în 2018.

Economistul şef la Băncii Naţionale a României, Valentin Lazea, a vorbit despre problemele macroeconomice menţionate în raportul Comisiei Europene, dar mai ales despre reformele structurale. „Am încercat să urmăresc firul roşu în acest raport, pentru că elementele de reformă structurală nu sunt prezentate la un loc“, a spus economistul.

„Capcana venitului mijlociu“

Astfel, acesta a vorbit despre capital, despre forţa de muncă, dar şi despre productivitate.

„În România forţa de muncă este subplătită, iar capitalul este supraplătit. Capitalul ia aproape 60% din VNB (venitul naţional brut n.r.), iar forţa de muncă ia aproape 40%. Să ne întrebăm de ce se întâmplă lucrul acesta? Lucrul acesta se întâmplă pentru că întreprinzătorul străin şi/sau român îşi face planurile cu toate măsurile pe care le are de plătit, cu drumuri care iau mai mult timp şi înseamnă cheltuieli, cu producţie care înseamnă cheltuieli, cu cadrul legislativ care înseamnă avocaţi, jurişti şi aşa mai departe, toate astea se varsă în salarii mai mici“, a spus Valentin Lazea, cu ocazia lansării „Raportului economic pentru România 2017“.

În opinia acestuia, trebuie să lovim „alte popice cu bila noastră“ şi anume să rezolvăm problemele legate de infrastructură, de producţie sau cele de justiţie. „Noi în România trebuie să învăţăm că, dacă vrem să vorbim despre salarii, trebuie să lovim alte popice cu bila noastră, şi anume să rezolvăm cu drumurile, cu infrastructura, cu producţia, justiţia şi aşa mai departe. Până când vom face aceste lucruri, nu avem decât să stăm aici, să facem conferinţe, să ne lăudăm ce ne merge capitalul“, a mai arătat economistul BNR. Acesta a vorbit şi despre „capcana venitului mijlociu“ în care poate cădea op economie a unui stat atunci când „consumăm tot ce este în cămară şi nu lăsăm nimic pentru mâine. Asta este marea lecţie pe care o ţară trebuie să o înveţe“.