Iaşul trage să intre în topurile economice

Iaşul încearcă să revină în topul economiei româneşti, după ce în trecut a fost cât pe ce să îşi piardă supremaţia regională în favoarea Bacăului * datele Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP) arată optimist pentru capitala Moldovei * cele mai mari firme sunt societăţi axate pe comerţ şi distribuţie * din păcate, nu la fel de optimist arată viitorul zonei şi la capitolul investiţii străine

 Cel mai important oraş al Moldovei, Iaşiul se chinuie să revină la gloria de altădată, când rivaliza cu Bucureştiul, chiar dacă în urmă cu câţiva ani poziţia de lider regional i-a fost serios ameninţată de Bacău. Cel de-al doilea municipiu al regiunii era favorizat de poziţia geografică, dar şi de faptul că în funcţiile de conducere se aflau oameni politici influenţi care atrăgeau investiţiile spre oraşul bacovian, Iaşiul riscând astfel să rămână doar cu titulatura de Capitală Culturală a zonei.

Cursa mărţişoarelor

Odată cu trecerea timpului, lupta pentru supremaţie pare să fi fost câştigată de Iaşi, care încearcă acum să intre în luptă cu celelalte puteri economice ale ţării, deşi statistic vorbind este departe de alte oraşe mari ale ţării precum Cluj-Napoca, Braşov sau Timişoara. Iaşiul este în schimb defavorizat de împrejurimile sărace, aşa se face că deşi lucrurile merg destul de bine pentru principalul centru urban, acesta este tras în jos din punct de vedere economic de oraşele şi comunele din restul judeţului. Viitorul însă sună bine pentru Iaşi, cel puţin dacă dăm crezare cifrelor preconizate de Comisia Naţională de Prognoză. În anul 2015 PIB-ul pe cap de locuitor în Iaşi a fost de 5.942 de euro, unul destul de mic dacă ţinem cont că judeţe precum Sălaj, Tulcea sau Caraş-Severin au înregistrat un produs intern brut mai mare. Experţii CNP cred că în 2016 PIB per capita în Iaşi va atinge 6.289 de euro, urmând să ajungă la 6.712 euro în 2017 şi la 7.177 de euro în 2018. Conform aceloraşi surse, salariul mediu net pe 2015 a fost în Iaşi de 1.773 de lei, urmând să crească la 1.896 de lei în 2016, 1.979 de lei în 2017 şi la 2.077 de lei în 2018. Prognoze optimiste există şi pentru numărul mediu de salariaţi care ar urma să se majoreze de la 141.600 în 2015 la 159.200 în 2018 (plus 12,5%), în timp ce rata şomajului la finele anului ar trebui să coboare de la 4,8% în 2015 până la 4% în 2018.

În acest moment, experţii CNP par să aibă dreptate întrucât în primele zece luni ale anului trecut, producţia industrială a crescut la Iaşi cu 5,8% faţă de aceeaşi perioadă a lui 2014, iar între ianuarie şi august valoarea exporturilor efectuate de firmele locale a depăşit 499 de milioane de euro (cu 5,7% mai mult decât în acelaşi interval al anului precedent). Schimbări pozitive au avut loc şi pe piaţa muncii ieşeană în octombrie existând în judeţ 150.700 de salariaţi (cu 1,4% mai mulţi decât în urmă cu un an), iar rata şomajului era de 4,6% (faţă de 4,9% în octombrie 2014). În acelaşi timp, salariul mediu net ajunsese, în aceeaşi lună, la 1.767 de lei (în creştere cu peste 200 de lei, respectiv cu 13%, faţă de luna octombrie a anului anterior).

În aşteptarea investitorilor străini
În momentul de faţă, cea mai puternica firmă a Iaşiului, atât ca cifră de afaceri cât şi ca număr de angajaţi este Delphi Diesel Systems Romania SRL (cu 1,5 miliarde de lei şi peste 1.750 de angajaţi în 2014). Filială a unei cunoscute companii americane producătoare de componente auto, firma deţine la Miroslava o fabrică de pompe şi injectoare pentru motoare diesel. La o distanţă destul de mare urmează producătorul de medicamente Antibiotice SA, companie controlată de statul român. Pentru 2015, firma a raportat o creştere cu circa 3% a cifrei de afaceri, la 330 de milioane de lei. Mai trebuie spus că exporturile Antibiotice au ajuns anul trecut la 20,5 milioane de euro, cu 7% mai mult decât în anul precedent.

Pesimism în ceea ce priveşte investiţiile străine
Veştile proaste vin însă din direcţia companiilor industriale, cele mai multe dintre acestea care se află în topul companiilor ieşene sunt specializate în produse fără valoare adăugată mare, cum ar fi alimentele sau textilele, iar puţinele firme cu greutate ce provin din alte zone ale industriei nu o duc prea bine. O altă mare problemă care contribuie la stagnarea Iaşiului o reprezintă atragerea de investiţii străine care a devenit aproape imposibilă datorită lipsei de infrastructură din regiune. Din acest motiv, până la finele lui 2014, valoarea netă a investiţiilor străine a fost de 235 de milioane de euro. Practic, Iaşul se afla pe locul al 21-lea la nivel naţional, dar, având în vedere populaţia judeţului, o poziţie mult mai proastă în clasamentul investiţiilor străine pe cap de locuitor. Şi nici pentru viitorul apropiat veştile din acest sector nu sunt prea bune cele mai importante investiţii anunţate în zona Iaşiului fiind publice. Georgiana BĂNUC