Medierea - o alternativă legală, concretă şi economică de soluţionare a disputelor

Medierea - o alternativă legală, concretă şi economică de soluţionare a disputelor

 

Medierea reprezintă o modalitate de soluţionare a conflictelor pe cale amiabilă, cu ajutorul unei terţe persoane specializate în calitate de mediator, în condiţii de neutralitate, imparţialitate, confidenţialitate şi având liberul consimţământ al părţilor.

 

Reglementată legal tocmai din 2006, prin Legea nr.192, transpunând în legislaţia naţională prevederile Directivei Parlamentului European şi Consiliului, privind anumite aspecte ale medierii în materie civilă şi comercială, procedura medierii aduce beneficii certe şi esenţiale părţilor aflate într-o dispută şi, în acelaşi timp, poate contribui major la decongestionarea activităţii instanţelor de judecată.

Acest subiect a devenit mai vizibil în ultimii 2-3 ani, dar mai ales atunci de când, prin lege, devenise aplicabilă sancţiunea inadmisibilităţii cererii de chemare în jude-cată, dacă nu se parcurgea procedura prealabilă de informare cu privire la avantajele medierii. Între timp, Curtea Constituţională a clarificat acest aspect, considerând că informarea prealabilă nu poate fi obligatorie din moment ce orice cetăţean beneficiază de prezumţia de cunoaştere a legii.

 

Rămâne aşadar la latitudinea actorilor implicaţi direct în domeniul medierii să promoveze în rândul justiţiabililor, persoane fizice şi persoane juridice, cât mai clar şi mai convingător care sunt avantajele pe care le oferă această modalitate alternativă de soluţionarea unei dispute. 

Medierea se bazează pe încrederea pe care părţile o acordă mediatorului, ca persoană aptă să faciliteze negocierile dintre ele şi să le sprijine pentru soluţionarea conflictului, prin obţinerea unei soluţii reciproc convenabile, eficiente şi durabile. Mediatorul nu are putere de decizie în privinţa conţinutului înţelegerii la care vor ajunge părţile, dar le poate îndruma să verifice legalitatea acesteia.

Unul dintre elementele specifice pe care le aduce medierea constă în crearea unor condiţii optime pentru cointeresarea părţilor în ajungerea la un acord pe deplin satisfăcător şi de lungă durată, în urma unui demers comun de identificare a chestiunilor aflate în divergenţă, de clarificare a acestora prin discuţii deschise purtate într-un cadru privat, civilizat, la finele căruia părţile vor descoperi singure soluţia corectă a problemei lor.

 

Când părţile aflate în conflict au ajuns la o înţelegere, se poate redacta un acord scris (acordul de mediere) care va cuprinde toate clauzele consimţite de acestea şi care are valoarea unui înscris sub semnătură privată.

Soluţionarea prin mediere a disputelor de natură comercială

 

Camera de Comerţ şi Industrie Iaşi a înfiinţat Centrul de Mediere - autorizat în condiţiile legii de către Consiliul de Mediere.

 

Se poate spune că medierea, într-un cadru mai larg, poate însemna prevenirea conflictelor sau dezvoltarea mecanismelor de adresare a acestora, după cum apar. Ce ni se pare esenţial de subliniat, în primul rând, este că medierea are ca rezultat o soluţie de tip win-win (în care fiecare câştigă). În mediere fiecare parte câştigă pentru că soluţia va fi acceptată de toate părţile doar dacă va fi mulţumitoare pentru toate părţile. De asemenea, trebuie evidenţiate simplitatea şi claritatea, specifice procedurii medierii. Este de preferat să se ajungă la un consens între persoanele implicate şi să nu se ajungă la impunerea unei soluţii de către un judecător în instanţă, care nu poate cunoaşte problemele în profunzimea lor în egală măsură cu părţile implicate. Medierea oferă posibilitatea de a rezolva împreună părţile problemele apărute şi de a preveni apariţia altora.

Un alt aspect îl constituie satisfacţia - în timpul medierii, părţile deţin controlul. Părţile aleg această procedură şi tot ele adoptă deciziile. Soluţiile aparţin persoanelor, care vor gestiona şi consecinţele. Mediatorul nu îşi impune propriile păreri sau soluţii, ci facilitează comunicarea şi ajută părţile ca ele să găsească soluţia acceptabilă.

De asemenea, independenţa. Părţile vin la mediere doar dacă doresc acest lucru şi pot renunţa la mediere în orice moment.

Confidenţialitatea reprezintă un atu major, în special în cazul disputelor de natură comercială. Mediatorul are obligaţia de a păstra confidenţialitatea discuţiilor, el neputând fi citat ca martor referitor la actele sau faptele aflate în cursul medierii. Pe de altă parte, nici părţile nu pot folosi ca probe în proces informaţiile aflate în cursul medierii.

Economia de timp şi resurse materiale şi financiare constituie un alt avantaj al medierii, datorită duratei reduse a acestei proceduri (poate să dureze de la câteva zile la câteva luni), dar şi flexibilităţii - părţile pot con-veni cu mediatorul data, ora şi chiar locaţia în care doresc să se desfăşoare medierea. La mediator se plăteşte doar onorariul dinainte stabilit şi convenit împreună cu părţile, un cost semnificativ mai mic decât cel aferent unui proces în instanţă, ce conţine taxa de timbru, onorariile avocaţilor, costurile expertizelor, costurile cu martorii ori materialul probator.

Şi încă un aspect la fel de important: soluţionarea amiabilă a disputelor prin procedura medierii, prin modalităţile tipi-ce de derulare şi principiile care stau la baza acesteia, este de natură să repare relaţiile dintre părţi şi să nu permită distrugerea acestora.

Părţile în litigiu pot recurge în orice moment la mediere, dar Camera de Comerţ recomandă managerilor de companii inserarea clauzei de mediere la încheierea contractelor de natură comercială.

În acest context, Camera de Comerţ pune la dispoziţia mediului de afaceri serviciile Centrul de Mediere autorizat, prin mediatorii colaboratori, specializaţi în dreptul societar, şi nu numai, oferind cadrul pro-pice şi logistica necesare derulării în cele mai bune condiţii a unei proceduri de mediere.

Domenii comerciale în care medierea se poate aplica cu succes: construcţii, achiziţii de bunuri; transporturi; credite ban-care, leasingul auto/imobiliar, transfer de tehnologie, servicii de consultanţă; insolvenţă, executări silite, somaţii de plată.

Şi disputele transfrontaliere pot fi soluţionate prin mediere, existând chiar o recomandare în acest sens a Comisiei Euro-pene. Medierea transfrontalieră poate să se desfăşoare şi on-line, cu respectarea regulilor şi principiilor folosite într-o procedură obişnuită. Diferenţa dintre medierea transfrontalieră şi cea naţională este dată elementul de extraneitate. În rest, procedura este similară, cu anumite particularităţi generate de un cadru legislativ diferit.

 

 

O modalitate pragmatică

 

„Apariţia unor neînţelegeri între partenerii unui contract: furnizori, beneficiari, contractori, subcontractori, companii, persoane fizice etc. este inerentă, practic nu ne putem refugia într-o lume ideală, dar iluzorie, în care totul merge şi funcţionează perfect“, consideră dl Alexandru Lazan, Vicepreşedinte al Patronatului Societăţi-lor din Construcţii din România. „Toate părţile trebuie să accepte faptul că există posibilitatea, nedorită de nimeni, ca în orice lucrare de construcţii - asta ca să mă refer doar la domeniul meu de expertiză - să se ivească fie o întârziere a executării lucrărilor, o întârziere la plată sau apariţia unor defecţiuni după finalizare. Aceasta nu înseamnă neapărat rea-credinţă, ba chiar, din experienţa cumulată, am constatat că în cel puţin 75% din cazuri nu era cazul să se ajungă la un proces în instanţă, ci se putea rezolva cu ajutorul unui mediator care să aplaneze starea tensionată. Şi cred că este valabil pentru toată sfera comercială. De cele mai multe ori, o reeşalonare la plată sau renegocierea unor termene sunt de natură să aducă un câştig mai mare părţilor, decât un proces interminabil. Considerăm medierea ca fiind o modalitate pragmatică prin care avem posibilitatea nu numai de a ne rezolva neînţelegerile, dar de cele mai multe ori de a ne salva o relaţie de afaceri“.

 

Paşii procedurii de mediere

 

1. Alegerea mediatorului. Mediatorul poate fi ales de către părţi din Tabloul mediatorilor, www.cmediere.ro, www.just.ro, listele afişate la sediile instanţelor sau la organizaţiile din domeniul medierii care organizează servicii de mediere. Medierea poate fi realizată de unul sau mai mulţi mediatori.

2. Informarea. Părţile sunt informate cu privire la aspectele de procedură şi avantajele pe care le oferă medierea.

3. Contractul de mediere. Prin contractul de mediere se stabilesc de comun acord aspectele necesare desfăşurării medierii şi onorariul mediatorului.

4. Desfăşurarea medierii. La mediere participă doar persoanele aflate în conflict. Cu acceptul părţilor, pot participa şi avocaţi, experţi, specialişti sau alte persoane.

5. Închiderea procedurii de mediere. Se redactează procesul-verbal de închidere a medierii, semnat de către părţi şi mediator. Închiderea procedurii se realizează fie dacă s-a ajuns la o înţelegere, fie dacă se constată că părţile nu au ajuns la o înţelegere, fie dacă una dintre părţi nu mai doreşte continuarea procedurii şi denunţă con-tractul de mediere.

6. Acordul de mediere. Se încheie în situaţia în care părţile au ajuns la o înţelegere. Acesta poate fi un acord verbal, pe care părţile îl respectă de bună voie, sau poate fi un acord scris, care să conţină înţelegerea la care s-a ajuns. Acordul de mediere ca înscris poate fi autentificat la notar sau încuviinţat de instanţă.

Medierea este o cale la care se poate apela atât înainte de a se ajunge la un proces în instanţă, cât şi în orice fază a acestuia, inclusiv în căile de atac: apel, recurs sau chiar executare silită.

 

 

Camera de Comerţ şi Industrie Iaşi s-a alăturat iniţiativei Eurochambres (Asociaţia Camerelor de Comerţ şi Industrie Europene) şi implementează în calitate de partener proiectul „Apelează la mediere!” („Go to mediation!”, JUST/2011-2012/JCIV/AG/ 3373), proiect co-finanţat de Uniunea Euro-peană, alături de Camere de Comerţ şi Indus-trie şi Centre de Mediere din alte opt ţări: Belgia, Cipru, Croaţia, Franţa, Germania, Italia, Letonia şi Spania. Proiectul se axează pe promovarea medierii ca procedură alter-nativă de rezolvare amiabilă a disputelor civile şi comerciale, contribuind la îmbunătăţirea accesului la justiţie al companiilor. De asemenea, proiectul îşi propune îmbunătăţirea contactelor şi schimbului de informaţii în reţeaua practicienilor europeni în mediere. Aderarea la consorţiul european al proiectului este un demers al Centrului de Mediere al Camerei de Comerţ şi Industrie Iaşi. Centrul de Mediere este autorizat de către Consiliul de Mediere prin Hotărârea nr. 243 din 2012 şi este înscris în Registrul Naţional de Evidenţă a Organizaţiilor din Domeniul Medierii, respectând Codul de etică şi deontologie profesională al mediatorilor autorizaţi şi normele europene referitoare la mediere.

 

 

Mai multe detalii pe www.cciasi.ro şi www.gotomediation.eu.