Mediul de business reacţionează dur la măsurile din noul program de guvernare

Reprezentanţii asociaţiilor oamenilor de afaceri au prezentat ieri mesaje dure la adresa schimbărilor de fiscalitate anunţate prin noul program asumat de Guvernul condus de Mihai Tudose * aceştia subliniază că măsurile intempestive reflectă „o adevărată disperare privind situaţia colectării la buget şi situaţia deficitului bugetar“

Noul Program de Guvernare modifică semnificativ politicile fiscale, dar implică şi creşte presiunea asupra mediului de afaceri, consideră reprezentanţii Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România. În ceea ce priveşte înlocuirea, de la 1 ianuarie 2018, a impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri, care va avea 2 sau 3 trepte de impozitare, la 1 ianuarie 2018, aceasta va genera, potrivit CNIPMMR, dificultăţi majore pentru întreprinderile noi şi pentru cele care investesc, blocând înfiinţarea şi dezvoltarea societăţilor comerciale.

„De asemenea, aplicarea unei cote diferenţiale de impozit pe cifra de afaceri, ce se va regăsi în preţurile produsului final şi poate crea discrepanţe concurenţiale importante, comparativ cu celelalte state membre ale U.E., afectând direct volumul exporturilor. În plus, România riscă şi declanşarea procedurii de infrigement în cazul instituirii impozitului procentual pe cifra de afaceri, raportat la dispoziţiile Directivei 77/388/CEE privind armonizarea legislaţiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri - sistemul comun de taxă pe valoarea adăugată: baza unitară de evaluare, taxa pe cifra de afaceri, nefiind deductibilă, împiedicând libera circulaţie a mărfurilor şi serviciilor“, se menţionează într-un comunicat al Consiliului.

Noi sarcini pentru contribuabili

Totodată, potrivit întreprinzătorilor, impozitul pe venitul global (care înlocuieşte impozitul pe gospodărie din anteriorul Program de Guvernare) şi declaraţiile de patrimoniu vor reprezenta o sarcină administrativă suplimentară imensă pentru contribuabili (rezultată din completarea şi înregistrarea declaraţiilor, dar şi din plata impozitului, recunoscându-se explicit în noul Program de Guvernare că abia „în România anului 2020 timpul alocat de contribuabili interacţionării cu instituţiile statului, dar şi de cetăţeni în general, se va reduce“), dar şi o creştere semnificativă a cheltuielilor birocratice şi administrative publice, în condiţiile în care, nu este clarificat impactul măsurii asupra bugetului, în contextul în care „veniturile mai mici de 2.000 lei/luna vor fi scutite“ de impozit. „Simplitatea de aplicare a cotei unice a reprezentat unul din motivele de atractivitate a investitorilor în România“, precizează reprezentanţii CNIPMMR.

Aceştia subliniază că modificarea legislaţiei fiscale privind colectarea TVA, programul de guvernare prevăzând că „De la 1 septembrie 2017 vom introduce un mecanism îmbunătăţit de colectare a TVA (split payment) pe modelul utilizat de Italia“, implică modificarea Codului fiscal şi a Codului de procedură fiscală.

Guvernarea PSD-ALDE aruncă în aer economia ţării

De asemenea, noul program prevede, conform CNIPMMR, creşterea fiscalităţii, prin majorarea contribuţiilor pentru salariaţii cu timp parţial de lucru, instituirea taxei de solidaritate pentru romanii cu venituri peste 14.500 de lei şi a taxei: suplimentară pe produsele al căror consum are un impact negativ major asupra sănătăţii populaţiei (fără precizarea categoriilor de produse), modificări privind pilonul 2 (privat) de pensii, CAS-ul putându-se plăti „la fondurile proprii de pensii (private), fără a mai exista obligaţia de a se plăti la bugetul asigurărilor sociale de stat“, impozitul specific suplimentar privind profiturile obţinute din extracţia de resurse naturale şi neprelucrate în România.

Încălcări ale „principiilor fiscalităţii“

„Având în vedere că pe data de 29.06.2017 nu sunt elaborate încă proiectele de acte normative pentru modificarea Codului fiscal şi Codului de procedură fiscală corespunzătoare noilor politici fiscale, nefiind derulate nici consultări cu partenerii sociali, termenele de implementare a măsurilor respective din noul Program de Guvernare (01.09.2017, finalul anului 2017, respectiv 01.01.2018) încalcă principiile fiscalităţii“, se menţionează în comunicat, care subliniază faptul că principiile stabilităţii legislative şi predictibilităţii sunt foarte importante, investitorii pentru realizarea unei investiţii, luând măsuri vizând veniturile şi cheltuielile pe cel puţin 3 - 5 ani şi luând în calcul toate elementele, inclusiv fiscale.

Alte amânări menţionate sunt: amânarea cu un an a termenului de reducere a TVA la 18% (1 ianuarie 2019, în loc de 1 ianuarie 2018) şi amânarea cu un an a termenului de plată a tuturor taxelor online (la 1 ianuarie 2019 să nu mai existe nicio taxă care să nu poată fi plătită online, în loc de 1 ianuarie 2018).

Se cer analize de impact

Totodată, reprezentanţii CNIPMMR consideră că o serie de măsuri necesită prudenţă şi analize de impact economic, fiscal şi bugetar, precum înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii. „Creşterea salariului minim având implicaţii multiple la nivel macroeconomic, este imperios necesar ca înainte de adoptarea unei hotărâri în acest domeniu să fie realizate analize de impact, testul IMM, fundamentări, raportat la criterii obiective, cu corelarea creşterilor salariale cu productivitatea muncii, cu nivelul de dezvoltare al economiei româneşti, al fiecărei regiuni şi judeţ, cu luarea în considerare a diferenţelor dintre mediul urban şi rural, salariul minim vizând toţi angajatorii, inclusiv cei din sate şi din zonele defavorizate din România. Creşterile salariale nu trebuie decise pentru scopuri politice, ci pe bază de analize a multiplelor implicaţii la nivel macroeconomic şi fundamentări obiective, pentru a asigura optimizarea funcţionării economiei şi a pieţei muncii, numai după ample negocieri între partenerii sociali, în scopul ajungerii la un consens între aceştia“, se arată în comunicat.

Pe de altă parte, Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) şi preşedintele Coaliţiei pentru Dezvoltarea României (CDR) susţin că „măsurile din noul Program de guvernare creează senzaţia de criză şi reflectă o adevărată disperare privind situaţia colectării la bugetul de stat“.

„Am pornit cu o imagine de ţară cu creşterea cea mai înaltă din Europa. Am fost înainte de introducerea acestui val de măsuri, această evoluţie fiscală, un adevărat tigru al Europei. Prin introducerea acestor măsuri, una peste alta, pe care nu le comentăm în prezent, pe fond, comentăm numai senzaţia de criză şi panica pe care o creează introducerea unor astfel de măsuri. Începând de la fluturatul impozitului pe gospodării, acum avem impozitul pe cifra de afaceri şi asta după ce s-au introdus nişte modificări structurale prin salarizarea unitară. Sigur că aceste lucruri reflectă o adevărată disperare privind situaţia colectării la buget şi situaţia deficitului bugetar. Normal ar fi fost să avem o comunicare deschisă cu Guvernul despre cifre, «aici este deficitul bugetar, aici va fi deficitul bugetar, cu legea salarizării unitare», asupra căreia, apropo, nu suntem contra creşterii de salarii, este o problemă de corelare a acestor creşteri cu măsurile luate în favoarea mediului de investiţii“, a spus Florin Pogonaru. De asemenea, acesta a reamintit că România urmează să preia preşedinţia Uniunii Europene, iar măsurile luate „cumva în panică“ vor ridica probabil semne de întrebare privind capacitatea României de a lua măsuri coerente şi consecvente.

 

CNIPMMR atrage atenţia că noul Program de Guvernare pune o mare presiune asupra mediului de afaceri, prin creşterea semnificativă a salariului minim, măsurile severe pentru societăţile cu pierderi şi cu cifra de afaceri nulă, interdicţiile în cazul falimentului şi extinderea domeniului de aplicare a procedurilor de executare fiscală.