Moldova, aruncată în hăul sărăciei

Potrivit unei ample analize a zf.ro, cele mai multe investiţii în infrastructura rutieră au fost direcţionate către Transilvania şi Banat * la nivelul Regiunii de Nord-Est lucrările de construcţie sau modernizare de şosele au fost neînsemnate, ceea ce a determinat o reducere drastică a investiţiilor şi, totodată, a exporturilor

Cele mai mari investiţii ale Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România au fost direcţionate, în ultimii cinci ani, în Transilvania şi Banat. Primul efect a fost atragerea investitorilor străini şi, mai apoi, creşterea comerţului internaţional. La polul opus, Moldova se zbate în sărăcie, ruptă rutier de celelalte zone ale ţării. O amplă analiză a Ziarului Financiar arată discrepanţa dintre principalele regiuni ale ţării.

„UE nici nu vrea să audă de Iaşi-Târgu Mureş“ FOTO

Astfel, Transilvania şi Banatul, o zonă în care locuiesc 6,8 milioane de locuitori, adică o treime din populaţia României, a atras în ultimii cinci ani investiţii în autostrăzi şi drumuri naţionale de circa 16 miliarde de lei, în timp ce în Moldova, cu o populaţie de 4,2 milioane de locuitori, s-au cheltuit doar 1,8 miliarde de lei pe şosele în aceeaşi perioadă, arată o analiză a ZF şi Business Construct pe baza datelor de la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR).
Pe de altă parte, sudul României, format din Oltenia, Muntenia şi Dobrogea, cu 7,3 milioane de locuitori (fără Bucureşti), a atras 4,6 miliarde de lei în perioada 2010-2014 pentru autostrăzi şi drumuri naţionale.

Exporturi de 15 ori mai mici
Alocarea disproporţionată a sumelor pentru infrastructura rutieră se află în strânsă corelaţie cu valoarea exporturilor. Astfel, anul trecut Transilvania şi Banatul au realizat exporturi de 98 de miliarde de lei, în timp ce în Moldova livrările externe au fost de 15 ori mai mici.

Sudul României, fără Bucureşti, a generat exporturi de 77 de miliarde de lei, însă în această zonă este inclus şi judeţul Argeş, unde este înregistrat şi cel mai mare exportator local, Dacia, care trimite la extern maşini de 17-18 miliarde de lei anual, potrivit datelor ZF.

Cod roşu în Master Planul de Transport: Moldova, tăiată de pe harta autostrăzilor FOTO

„Moldova ar trebui să beneficieze de investiţii mult superioare pentru a recupera decalajul în stocul de infrastructură. Totuşi, se creează un cerc vicios. Investitorii se duc acolo unde infrastructura este deja bună şi fac presiuni pentru ca aceasta să fie îmbunătăţită, astfel că regiunile rămase în urmă la acest capitol nu atrag investitori şi nici nu pot pleda pentru suplimentarea sumelor, pentru că li se va aduce argumentul «Nu aveţi investitori, de ce să dezvoltăm infrastructura»“, spune analistul economic Aurelian Dochia pentru zf.ro.

Pe de altă parte, valoarea exporturilor pe cap de locuitor anul trecut a fost de 14.400 de lei în centrul şi vestul României, 10.500 de lei în sud şi doar 3.571 de lei în Moldova, potrivit calculelor ZF. „Moldova va avea nevoie pentru a se dezvolta de nişte legături de infrastructură. Aeroportul de la Iaşi aduce business, dar nu e suficient. Dacă produci ceva, trebuie să poţi transporta şi exporta, trebuie să poţi trece Carpaţii cu camioanele“, spune Costin Borc, CEO al Lafarge România, subsidiara locala a grupului francez Lafarge, potrivit revistei Business Construc.

Cel mai mare contract semnat de CNADNR în Moldova în perioada 2010-2014 are o valoare de 195 de milioane de lei şi se referă la reabilitarea drumului naţional 24 între Crasna şi Iaşi, urmat fiind de un proiect de reparare a drumului naţional 2D între Focşani şi Ojdula. Pe de altă parte, în Transilvania şi Banat cel mai mare contract semnat în ultimii cinci ani are o valoare de peste 760 de milioane de lei şi include construcţia a 32 de kilometri de autostradă între Deva-Orăştie.

Harta autostrăzilor construite în România sau care ar urma să fie finalizate în următorii ani arată că Transilvania şi Banatul sunt zonele care au atras cele mai mari investiţii în acest sens, urmate fiind de zona de sud, în special în Muntenia şi Dobrogea. În Moldova nu există în acest moment nicio autostradă, dar în perioada următoare ar trebui să înceapă un proiect de anvergură, de aproape 400 de milioane de lei, pentru construcţia variantei de ocolire a Bacăului.

EXCLUSIV Kilometri de hârţoage pentru autostrăzi-himeră

Moldova este cea mai săracă regiune din România, cu un PIB per capita de doar 4.300 de euro, faţă de o medie naţională de circa 7.500 de euro. La fel de disproporţionate sunt şi sumele care au mers către şosele. În timp ce pentru fiecare locuitor al Transilvaniei s-au alocat în medie 2.400 de lei pentru autostrăzi şi drumuri naţionale în ultimii cinci ani, în Oltenia, Muntenia şi Dobrogea suma s-a ridicat la 630 de lei, iar în Moldova – 428 de lei.