MOLDOVA de 10- „Aderarea la UE ne-a obligat să ne adaptăm la noi realităţi“

Fie că vorbim despre reguli de convieţuire şi de călătorie, despre piaţa muncii ori despre mentalităţi, viaţa locuitorilor din judeţul Neamţ s-a schimbat în cei zece ani de când România este parte a Uniunii Europene * primarul municipiului Piatra Neamţ, reprezentanţi ai mediului de business ori ai sistemului de învăţământ vorbesc despre aceste transformări, în cadrul campaniei „Moldova de 10“

Beneficiile şi pierderile determinate de cei zece ani în cadrul Uniunii Europene sunt percepute diferit în Neamţ. Primarul municipiului Piatra Neamţ, Dragoş Chitic, este de părere că principalele câştiguri vizează legislaţia „corelată cu legislaţia Uniunii Europene, fondurile alocate şi atrase atât în perioada de preaderare, cât şi post aderare şi libertatea de mişcare a forţei de muncă în principal, românii având posibilitatea să muncească în străinătate pe salarii mult mai bune şi câştigând astfel şi o experienţă care este folositoare şi României“. „Sunt voci care consideră acest lucru un dezavantaj, dar eu nu aş spune asta. Poate a determinat şi piaţa forţei de muncă să se adapteze la noi realităţi şi a dus la o legislaţie a muncii mai avantajoasă pentru angajaţi şi totodată la o concurenţă la salarizare cu efecte benefice pentru veniturile populaţiei“, a punctat Dragoş Chitic. În ceea ce priveşte dezavantajele, edilul-şef de la Piatra Neamţ a menţionat că poate ar fi trebuit negociate mai bine condiţiile de aderare pe anumite capitole.

„Fondurile vin pe diferite axe ca să remedieze“

Pe de altă parte, şefa Camerei de Comerţ şi Industrie Neamţ, Elena Miron, consideră că principalul beneficiu a vizat realizarea unui plan de dezvoltare. „Cel mai important beneficiu a fost faptul că am fost nevoiţi să ne facem o strategie de dezvoltare. Dacă îţi faci un plan şi te străduieşti să îl respecţi e un prim pas spre succes, iar ca să faci acest plan întotdeauna trebuie să cunoşti realităţile din judeţ, din regiune, din ţară. Cu siguranţă toate administraţiile locale au o radiografiere a ceea ce se întâmplă în teritoriu, dar faptul că acest plan este obligatoriu cred că a adus un plus în cunoaşterea teritoriului, în identificarea problemelor şi a modului cum pot fi ele remediate. Acesta mi se pare cel mai mare plus, apoi aceste fonduri vin pe diferite axe ca să remedieze de fapt ceea ce ai depistat în programul pe care ţi l-ai făcut“, a detaliat directorul CCI Neamţ. La capitolul dezavantaje, reprezentanta mediului de business din Neamţ a punctat costurile mari care au creat falii în rândul companiilor. „Aici cred a fost problema cea mai mare. Firmele au fost obligate să respecte nişte norme în activitatea lor, să asigure anumite dotări astfel încât să îndeplinească normele europene, ceea ce a însemnat o cheltuială foarte mare. Şi atunci ori au renunţat şi s-au închis sau au făcut eforturi foarte mari şi nu şi-au permis acest lucru decât firmele mari şi foarte greu cele mici şi mijlocii. Din cauza asta, dacă ne uităm ca număr sunt foarte multe firme, dar nu în domenii importante. În producţie sunt puţine microîntreprinderi pentru că sunt condiţii severe care se îndeplinesc cu costuri mari. Majoritatea celor care încep acum afaceri sunt pe comerţ, servicii, mai puţin pe producţie“, a afirmat Elena Miron.

Totodată, George Micu, profesor Şcoala Gimnaziala Nr 5 Piatra Neamţ, care a lucrat la mai multe proiecte cu finanţare europeană, consideră că principalul beneficiu pe care l-a obţinut comunitatea locală în urma aderării la spaţiul comunitar este „deschiderea unor noi orizonturi culturale, sociale şi educaţionale“. „Avantajele pentru persoanele din educaţie sunt legate atât de oportunităţile de liberă circulaţie în spaţiul comunitar, posibilitatea de a avea contact cu sisteme educationale europene, schimburi de bune practici, participarea la cursuri de formare organizate de instituţii europene“, a detaliat profesorul.

Proiecte importante în Neamţ

La nivelul municipiului Piatra Neamţ, au fost derulate zeci de proiecte atât prin Programul Operaţional Regional, cât şi pe Programul Sectorial unde axele legate de apă, canalizare şi deşeuri, au avut cea mai mare greutate financiară. „Referindu-mă la perioada de preaderare aş spune că unul din proiectele importante cu finanţare externă este investiţia în sistemul de management al deşeurilor, care iată ne-a adus astăzi în situaţia de a avea singura groapă omologată din judeţul Neamţ, cu excepţia celei de la Girov care urmează să fie pusă în valoare. Apoi modernizările de străzi le consider foarte importante şi proiectul de restaurare şi punere în valoare a zonei istorice Curtea Domnească cu avantaje atât pentru cetăţenii oraşului cât şi pentru dezvoltarea turismului“, a punctat primarul Chitic. În ceea ce priveşte investiţiile în infrastructura rutieră, municipalitatea a derulat două mari proiecte prin POR, unul având o valoare totală de 43,7 milioane de lei, iar un altul de 35,4 milioane de lei.

48 de start-up-uri finanţate

La nivelul Camerei de Comerţ şi Industrie Neamţ au fost derulate în jur de 15 proiecte prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU). „Toate au fost importante, fiecare a avut beneficiile sale, dar cel mai mult mi-a plăcut cel în care am avut de înfiinţat 48 de start-up-uri şi care au fost şi finanţate fiecare cu câte 24.000 de euro. A fost o satisfacţie deosebită să le vezi înfiinţate, să le vezi că funcţionează, că au salariaţi şi este în continuare această satisfacţie pentru că ele funcţionează toate, am păstrat legătura cu cei care le-au înfiinţat şi e o satisfacţie reală“, a explicat Elena Miron, care a adăugat că pe noul exerciţiu financiar a depus deja trei proiecte. „Noi am depus proiecte din noiembrie, au trecut 3 luni şi nu am primit niciun răspuns. Nu ştim ce se întâmplă, nu avem niciun rezultat. Durează foarte mult etapele de evaluare. Când depui o raportare nu ştii când va fi prelucrată şi când vei primi banii înapoi“, a afirmat şefa CCI Neamţ, identificând prin aceasta şi una dintre problemele care apar frecvent în derularea proiectelor cu fonduri europene.

Pentru a remedia din birocraţie, primarul din Piatra Neamţ spune că ar implica mai mult reprezentanţi de la nivel local. „Uneori am senzaţia că se impun lucruri care nu ar fi neapărat necesare dintr-un exces de zel sau dintr-o lipsă de comunicare între nivelul central şi cel local. Autorităţile publice locale sunt cele care cunosc cel mai bine realitatea din teren, problemele cu care s-au confruntat în perioada 2007-2013 şi cred că sunt aspecte care pot fi îmbunătăţite în sensul accelerării obţinerii finanţărilor şi în sensul atragerii tuturor fondurilor alocate. Aş da ca exemplu sistemul polonez unde Guvernul s-a implicat foarte mult în atragerea fondurilor europene sprijinind autorităţile locale şi au ajuns în situaţia de a atrage toate fondurile alocate şi de a solicita suplimentări. Şi lucrurile acestea s-au reflectat în dezvoltarea economică a ţării“, a explicat primarul Dragoş Chitic. Edilul a mai menţionat că judeţul Neamţ şi întreaga regiune au un potenţial imens de dezvoltare în următorul deceniu. „Am avut ocazia în ultimii 2 ani de când conduc această primărie să intru în contact cu oameni veniţi din ţări ale UE care au rămas impresionaţi de aceste locuri şi au sesizat potenţialul extraordinar de dezvoltare. Mă bazez şi pe faptul că anumite ţări din UE au diferite dificultăţi, că sunt firme mari interesate să se deplaseze cu investiţiile spre Europa de Est şi pe faptul că românii vor începe să se întoarcă din străinătate şi că vor veni cu o resursă financiară pe care o vor investi aici şi cel mai important vor veni cu o experienţă acumulată în ţările dezvoltate ale UE pe care eu mă aştept să o transfere la noi şi să o folosească în interesul dezvoltării propriilor afaceri, dar şi în interesul dezvoltării comunităţii“, a conchis primarul. Alina FERENŢ, Alina STAN

 

„Ca să lucrezi cu proiecte europene este nevoie de corectitudine, de profesionalism, de cunoaşterea foarte bună a legislaţiei şi o analiză atentă a prevederilor ghidurilor de finanţare pentru că trebuie respectate întru totul. Cu atenţie, corectitudine, profesionalism se pot atrage fonduri europene fără a exista riscuri“- primarul Dragoş Chitic

 

 

„Există o tendinţă naturală de progres. Nu cred că se poate regresa, chiar dacă mergem mai greu, chiar dacă avem lacune de tot felul, societatea progresează. Cred că intrarea în UE clar ne-a săltat, ne-a ajutat ca progresul să devină mai rapid, contează banii care au venit, faptul că am avut de respectat nişte reguli şi cu siguranţă că urmează să progresăm“- Elena Miron, şefa CCI Neamţ

 

„În următorii 10 ani văd comunitatea locală mult mai informată, deschisă provocărilor din piaţa muncii sau din educaţie, descătuşată de conformismul care ne caracteriza şi care încă mai poate fi observat în societate, mult mai flexibilă şi mai tolerantă“- George Micu, profesor Şcoala Gimnaziala Nr 5 Piatra Neamţ

 

La 1 ianuarie 2007 România a intrat în Uniunea Europeană şi odată cu ea şi cea mai săracă zonă a spaţiului comunitar: Regiunea de Nord-Est. Zece ani mai târziu, regiunea continuă să fie la coada clasamentului în ceea ce priveşte nivelul de trai. Cotidianul Evenimentul Regional al Moldovei prezintă o radiografie a evoluţiei comunităţii în ultimul deceniu. Prin campania „Moldova de 10“ punem lupa pe modul în care au fost accesate fondurile europene, care sunt cele mai reuşite proiecte derulate în regiune, dar scoatem în prim plan şi punctele în care mai avem de lucrat în următorul deceniu.

 

CAMPANIE EVE 

 

„MOLDOVA de 10“ - Un deceniu în jungla europeană

„MOLDOVA de 10“ Eşecul zonelor metropolitane

„MOLDOVA de 10“- Performanţa grupurilor de acţiune locală

„MOLDOVA de 10“ - Apariţia structurilor-pilon din economia regiunii

„MOLDOVA de 10“- Lecţiile Iaşului în 10 ani ca punct pe harta UE FOTO

„MOLDOVA de 10“- Realizările pe bani UE de la polul sărăciei

MOLDOVA de 10- „Aderarea la Uniunea Europeană ne obligă să fim mai buni“

MOLDOVA de 10- „ABC-ul civilizaţiei“ în Suceava din bani europeni