MOLDOVA de 10- „Aderarea la Uniunea Europeană ne obligă să fim mai buni“

Oamenii de afaceri şi oficialii din administraţia judeţului Botoşani au creionat transformările de care a avut parte unul dintre cele mai sărace judeţe din Regiunea de Nord-Est în cei zece ani de la aderare * aceştia au scos în evidenţă atât punctele forte, cât şi pierderile suferite de comunitate ca urmare a procesului de integrare

Principalul obiectiv al alocărilor financiare europene din spaţiul comunitar este reducerea decalajelor economice, sociale şi culturale dintre regiunile Uniunii Europene. În zece ani de când Regiunea de Nord-Est este parte a acestei comunităţi s-au alocat sute de milioane de euro pentru judeţele de la graniţa de est a UE. Banii au fost accesaţi atât de administraţia publică, pentru proiecte menite să asigure servicii şi infrastructură de bază în comunitate, cât şi de mediul de business pentru creşterea afacerilor. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi la Botoşani care, alături de Vaslui, este cel mai sărac judeţ din regiune.

Câţi bani ajung în Moldova PROIECT DE BUGET

Costică Macaleţi, preşedintele Consiliului Judeţean Botoşani, a fost şi prefect în aceşti zece ani de la aderarea la UE. Acesta spune că deşi s-au făcut paşi extrem de înceţi, efectele aderării sunt vizibile. „Principalul avantaj al întregii ţări este acela că putem călători oriunde în Uniunea Europeană. Principalele dezavantaje sunt decalajul rămas încă mare faţă de Occident, iar al nostru în regiune faţă de restul ţării, dar şi faptul că nu suntem în spaţiul Schengen“, a punctat şeful Consiliului Judeţean. Macaleţi a vorbit şi despre proiectele importante derulate în judeţ în cei zece ani. „Primul ar fi cel de apă şi canalizare derulat prin Nova Apaserv SA, al doilea ar fi cel al depozitului de deşeuri construit la Stăuceni, iar al treilea este în plină facere, respectiv cel al drumului strategic al judeţului în partea de est. Suntem cu proiectul depus şi urmează semnarea contractului de finanţare“, a spus preşedintele CJ, care a adăugat că ambele proiecte derulate pe Programul Operaţional Sectorial Mediu au fost foarte dificile din cauza birocraţiei şi a legislaţiei privind licitaţiile publice. Proiectul de management al deşeurilor a avut o valoare de 141,6 milioane de lei, din care bugetul eligibil a fost de 106,8 milioane de lei, în timp ce investiţia în apă şi apă uzată a ajuns la peste 151 de milioane de lei, din care 113 milioane de lei buget eligibil.

6 milioane de euro la Flămânzi

Pentru o comunitate mult mai mică, oraşul Flămânzi, localitate transformată în oraş la începutul anilor 2000, fondurile europene au fost o importantă sursă de finanţare. „Principalul beneficiu al aderării au fost fondurile pentru dezvoltare. În Flămânzi avem 6 proiecte cu finanţare europeană, cu o valoare de 6 milioane euro, pentru infrastructura educaţională, rutieră şi socială. Dezavantajul a fost că noi, ca oraş tânăr, a trebuit să ne batem cu oraşe mai mari şi mai vechi, cu municipii şi localităţi care au o bază urbană mai mare decât noi“, a detaliat primarul Dan Oloeriu. Acesta a menţionat că cel mai important proiect a fost cel de modernizare a infrastructurii rutiere, în valoare de 3 milioane de euro. „Cel mai dificil proiect a fost cel de extindere a liceului, pentru că licitaţia a fost tergiversată şi am lucrat sub presiune timpului, care a fost enormă“, a transmis edilul.

„Marele dezavantaj este plecarea forţei de muncă“

Omul de afaceri Valeriu Iftime conduce grupul de firme Elsaco din Botoşani şi este de părere că principalul câştig al aderării la Uniunea Europeană este mişcarea forţei de muncă şi a banilor. „Primul avantaj al aderării este libertatea de mişcare a forţei de muncă, a ideilor, a contractelor, a companiilor care pot lucra la noi, a companiilor noastre care pot lucra oriunde. La prima vedere pentru noi pare o concurenţă ucigătoare cea a firmelor din Vest, dar asta ne obligă să fim mai buni în ceea ce facem şi să avem business-uri mai sănătoase pentru a face faţă concurenţei. Marele dezavantaj este plecarea forţei de muncă venită ca urmare a principalului avantaj, dar şi faptul că avem o structură rudimentară în organizare, în gândire“, a punctat omul de afaceri.

RUŞINOS Singura „autostradă“ pentru Moldova din proiectul de buget pe 2017 este cea culturală

Unul dintre cele mai complexe proiecte derulate de compania din Botoşani a vizat producerea energiei termice în cogenerare cu centrala electrică de la Oradea. „Acolo avem proiectare şi execuţie cap-coadă la o sursă care produce 40 Mw electrici şi 200 Mw termici. Este o centrală medie pentru România, dar este cea mai modernă“, a detaliat Valeriu Iftime. Acesta s-a arătat nemulţumit de faptul că cele mai mari dificultăţi au apărut atunci când firma sa a lucrat cu parteneri locali mici: „pentru că ei aveau costuri mici şi generau profit mai mare pentru asociere. Cu ei am avut probleme pentru că a ieşit tot timpul pe dos, adică am avut în final costuri mai mari şi profit mai mic. Avem o lucrare la Bacău la care am avut probleme cu asociaţii. Nu mă mai asociez decât cu parteneri solizi care au forţă, care au experienţă similară“. Acesta a mai menţionat că dacă ar putea ar da „o mai mare responsabilitate decidenţilor locali şi naţionali. Eu vreau să fie plătiţi mai bine pentru a-şi asuma răspunderea. Nu e problema birocraţiei, ci e teama de a semna documente care să ducă la accesarea de fonduri europene“. Oficialii din administraţia publică şi reprezentanţii mediului de business s-au arătat optimişti în ceea ce priveşte următorul exerciţiu financiar european. Alina CALINIUC, Alina STAN

 

„Sper ca peste zece ani să se vadă progresul măcar aşa cum s-a văzut după primii zece ani. Adică vreau să atragem mai mult de 6 milioane de euro în noul exerciţiu bugetar cu fonduri europene şi sper să dispară în acest interval de timp toate problemele localităţii şi să fim un oraş adevărat cu toate condiţiile din urban“- primar Dan Oloeriu

 

 

„Acum poate am uitat, dar erau multe comune în judeţ în anii ‘90 unde se intra doar cu calul, acum avem asfalt, în multe comune avem şi apă şi canalizare. Trebuie să ne uităm realist la următorii zece ani, având şi experienţa primilor zece ani de piaţă comunitară. Cred că putem să rezolvăm problema infrastructurii, a apei, canalizării, drumurilor şi parţial a gazului. Sper că totul se va face mai rapid decât în primii zece ani“- Costică Macaleţi, preşedintele CJ Botoşani

 

 

„Eu sunt optimist pentru următorii zece ani. Cred că diferenţa dintre România şi Occident va fi mai mică şi că va fi un recul al forţei de muncă pentru că atât la nivel de infrastructură, cât mai ales la cel salarial va fi o diferenţă foarte mică. Spun asta pentru că ne uităm la celelalte state care au intrat după ţările care au constituit UE şi vedem că ele au reuşit să crească“- Valeriu Iftime, Elsaco Botoşani

 

 

La 1 ianuarie 2007 România a intrat în Uniunea Europeană şi odată cu ea şi cea mai săracă zonă a spaţiului comunitar: Regiunea de Nord-Est. Zece ani mai târziu, regiunea continuă să fie la coada clasamentului în ceea ce priveşte nivelul de trai. Cotidianul Evenimentul Regional al Moldovei prezintă o radiografie a evoluţiei comunităţii în ultimul deceniu. Prin campania „Moldova de 10“ punem lupa pe modul în care au fost accesate fondurile europene, care sunt cele mai reuşite proiecte derulate în regiune, dar scoatem în prim plan şi punctele în care mai avem de lucrat în următorul deceniu.

CAMPANIE EVE 

 

„MOLDOVA de 10“ - Un deceniu în jungla europeană

„MOLDOVA de 10“ Eşecul zonelor metropolitane

„MOLDOVA de 10“- Performanţa grupurilor de acţiune locală

„MOLDOVA de 10“ - Apariţia structurilor-pilon din economia regiunii

„MOLDOVA de 10“- Lecţiile Iaşului în 10 ani ca punct pe harta UE FOTO

„MOLDOVA de 10“- Realizările pe bani UE de la polul sărăciei