MOLDOVA de 10 - Eşecuri şi poveşti de succes cu fonduri europene în polul de creştere Bacău

Judeţul Bacău a beneficiat de sute de milioane de euro nerambursabili, în cei zece ani de când România a aderat la spaţiul comunitar * administraţia publică şi mediul de business au derulat proiecte de mare anvergură, unele cu reuşită imediată, altele cu întârzieri sau pierderi de fonduri ori de imagine

Bacăul, alături de Suceava, a avut un statut aparte în primii zece ani de după aderarea la Uniunea Europeană. Practic, cele două mari municipii alături de zonele lor metropolitane au fost declarate poli de creştere, ceea ce a facilitat accesul la o parte din fondurile europene alocate prin Programul Operaţional Regional 2007-2013. Prin toate programele cu finanţare europeană au fost realizate proiecte de anvergură atât la nivelul judeţului, al municipiului Bacău, dar şi al unor comunităţi mai mici ori al unor mari companii.

„Cel mai important proiect derulat de Municipiul Bacău şi finanţat de Uniunea Europeană este, prin amploarea şi costurile sale, proiectul de modernizare a sistemului public de termoficare. Proiectul a implicat 7 contracte de lucrări, în valoare totală de peste 80 de milioane euro. Suntem pe ultima sută de metri cu acest proiect, început în urmă cu 7 - 8 ani, iar finanţarea lucrărilor rămase de executat a fost fazată prin POIM“, a punctat primarul Cosmin Necula. Acesta a indicat acest proiect ca având şi cele mai multe impedimente: „prin provocările tehnico-economice şi dificultăţile legate de implementarea sa, proiectul cel mai problematic s-a dovedit a fi cel vizând modernizarea sistemului de termoficare din Municipiul Bacău“.

Promovarea turistică a judeţului

O listă lungă de proiecte a prezentat şi şeful Consiliului Judeţean Bacău, Sorin Braşoveanu, pentru instituţia pe care o conduce de anul trecut. În portofoliul de proiecte au intrat investiţii precum „Sistemul integrat de management al deşeurilor solide“, reabilitarea de drumuri judeţene, dar şi cele pentru promovarea judeţului ca destinaţie turistică. „Fiecare proiect este important şi necesită muncă asiduă atât în procesul de elaborare, cât mai ales în cel de implementare. Un proiect înseamnă multă muncă, dar şi satisfacţie pe măsură. Cred că toate proiectele prezintă dificultăţi, însă avem obligativitatea şi capacitatea de a găsi mereu soluţii, iar obstacolele nu reprezintă nimic altceva decât provocări cărora trebuie să le facem faţă“, este de părere şeful CJ Bacău.

Acesta a mai adăugat că deja lucrează la portofoliul de proiecte pentru noul exerciţiu financiar: „noile orientări şi regulamente adoptate la nivel european în vederea asigurării dezvoltării durabile şi coezive au determinat necesitatea actualizării «Strategiei de dezvoltare durabilă a Judeţului Bacău în orizontul de timp 2009-2021», astfel încât să se asigure corelarea obiectivelor de dezvoltare existente cu obiectivele strategice regionale şi naţionale identificate în cadrul documentelor programatice aferente perioadei 2014-2020“. Concret, până în acest moment s-a făcut o „diagnosticare a stării actuale de dezvoltare socio-economică a judeţului Bacău“ urmând ca documentele strategice să fie reactualizate.

Proiecte mari în comunităţi mici

La Oneşti, principalele proiecte de infrastructură au fost incluse şi realizate prin Planul Integrat de Dezvoltare Urbană. „În cadrul PIDU s-au materializat 4 proiecte majore: Amenajare zona centrală; Amenajare spaţii verzi; Sistem de supraveghere şi prevenire a infracţionalităţii; Amenajare străzi cartier Lanul Gării. În cadrul acestor proiecte s-au realizat peste 20 de locuri de joacă, s-au reabilitat anumite străzi , s-a modernizat zona Autogara Oneşti, canalizări pluviale, modernizare străzi, instalarea a 23 de camere de supraveghere“, a inventariat Nicolae Gnatiuc, primarul din Oneşti.

Edilul din Glăvăneşti, Gheorghe Tilibaşa, susţine că întâmpină probleme în ceea ce priveşte proiectul de salubrizare în localitate din cauza operatorului unic. „S.C Romprest Service SA este singura societate cu punct de lucru în municipiul Bacău, iar distanţa până în comuna Glăvăneşti este foarte mare ceea ce impune şi costuri mai mari, costuri care sunt suportate de locuitorii acestei comunităţi. Pentru anumite zone, infrastructura locală nu permite accesul autovehiculelor pentru a ridica gunoiul menajer“, a explicat primarul, care este de părere că s-ar impune ridicarea gunoiului menajer bilunar nu săptămânal, deoarece cantitatea de gunoi este insuficientă.

Bani europeni pentru mediul de afaceri

Reprezentanţii unuia dintre cele mai mari grupuri de firme din Bacău, Agricola, susţin că principalul beneficiu adus de aderare îl reprezintă dezvoltarea comerţului internaţional. „Pe de altă parte, odată cu aderarea, marile reţele comerciale şi-au înfiinţat activităţi extinse în România, ceea ce a modernizat consumul, a creat avantaje de preţ pentru consumatorii finali şi o competiţie de preţ pentru producători şi furnizori“, a explicat Tatiana Cimpoeşu, vicepreşedinte Agricola Bacău. Compania a derulat în 2008 două proiecte cu bani europeni: modernizarea Abatorului de păsări şi a Fabricii de salamuri crud-uscate. Pe de altă parte, compania a întâmpinat şi dificultăţi în implementarea unei alte investiţii: „este vorba despre proiectul de modernizare a Fermei de porci de la Sascut, deţinută de compania noastră, la care am renunţat în cele din urmă din cauza legislaţiei neclare, a schimbărilor criteriilor de punctaj care au intervenit în sesiuni diferite de depunere a proiectului“. Atât reprezentanţii firmelor, cât şi şefii din administraţia publică băcăuană au anunţat că vor depune proiecte şi în programele din noul exerciţiu financiar european, chiar dacă cei mai mulţi au reclamat birocraţia excesivă şi lipsa de claritate a ghidurilor de finanţare.

Florin CRĂCIUN, Alina STAN

 

„În următorul deceniu, văd Municipiul Bacău ca pe un pivot al dezvoltării regionale, un punct cheie pe harta Regiunii Nord-Est atât din punct de vedere economic, cât şi pe planul infrastructurii“- primarul municipiului Bacău, Cosmin Necula

 

„Credem că se promovează prea mult micul producător, antreprenoriatul de afacere mică, cel mult mijlocie, pe când în agricultură valoarea poate fi generată de exploataţii ceva mai mari, pentru care fondurile europene de sprijin sunt întotdeauna bine-venite pentru proiecte de inovaţie, de exemplu. Aceste companii au capabilităţi de a inova, de a pune inovaţiile în piaţă, de a construi branduri“- Tatiana Cimpoeşu, vicepreşedinte AGRICOLA Bacău

 

La 1 ianuarie 2007 România a intrat în Uniunea Europeană şi odată cu ea şi cea mai săracă zonă a spaţiului comunitar: Regiunea de Nord-Est. Zece ani mai târziu, regiunea continuă să fie la coada clasamentului în ceea ce priveşte nivelul de trai. Cotidianul Evenimentul Regional al Moldovei prezintă o radiografie a evoluţiei comunităţii în ultimul deceniu. Prin campania „Moldova de 10“ punem lupa pe modul în care au fost accesate fondurile europene, care sunt cele mai reuşite proiecte derulate în regiune, dar scoatem în prim plan şi punctele în care mai avem de lucrat în următorul deceniu.

 

CAMPANIE EVE 

 

„MOLDOVA de 10“ - Un deceniu în jungla europeană

„MOLDOVA de 10“ Eşecul zonelor metropolitane

„MOLDOVA de 10“- Performanţa grupurilor de acţiune locală

„MOLDOVA de 10“ - Apariţia structurilor-pilon din economia regiunii

„MOLDOVA de 10“- Lecţiile Iaşului în 10 ani ca punct pe harta UE FOTO

„MOLDOVA de 10“- Realizările pe bani UE de la polul sărăciei

MOLDOVA de 10- „Aderarea la Uniunea Europeană ne obligă să fim mai buni“

MOLDOVA de 10- „ABC-ul civilizaţiei“ în Suceava din bani europeni

MOLDOVA de 10- „Aderarea la UE ne-a obligat să ne adaptăm la noi realităţi“