Penurie de forţă de muncă sezonieră

Fermierii din Moldova spun că nimeni nu vrea să muncească la culesul viei sau la muncile de toamnă * la Cotnari culegătorii sunt aduşi de la distanţe considerabile, deoarece nici şomerii şi nici asistaţii social din localitate nu vor să vină la muncă sau sunt plecaţi deja peste hotare pentru a-şi câştiga un trai mai bun

 

 

În această perioadă, recoltatul strugurilor este în toi, dar forţa de muncă este greu de găsit, potrivit unei analize realizate de Mediafax. Administratorii podgoriilor din ţară spun că nici măcar şomerii sau asistaţii social din comune nu vor să lucreze, chiar dacă li se oferă uneori şi peste 100 de lei pe ziua de lucru. Cele mai multe societăţi comerciale care administrează podgorii oferă, pe lângă plata în bani, şi transportul zilierilor, dar şi o masă sau un echivalent în produse. Nici aceste facilităţi nu sunt însă convingătoare pentru a-i atrage la muncă pe oamenii care nu au de lucru, ei temându-se că ar putea pierde ajutoarele de la stat dacă se angajează.

 

„Anul viticol este foarte bun sau în orice caz peste media multianuală atât ca producţie, cât şi din punctul de vedere al calităţii. Dar marea problemă este găsirea forţei de muncă, pentru recoltă, în întreaga ţară”, a declarat pentru Mediafax preşedintele Patronatului Naţional al Viei şi Vinului (PNVV), Ovidiu Gheorghe.

În judeţul Iaşi, la Cotnari, culegătorii sunt aduşi de la distanţe mari, pentru că pe plan local au fost dificil de identificat chiar şi din rândurile şomerilor sau beneficiarilor de ajutoare sociale. „Forţa de muncă am găsit-o cu mare dificultate. Am ajuns să aducem oamenii de pe o rază de 200 de kilometri faţă de podgorie, sunt foarte greu de convins. Îi plătim, în funcţie de productivitate, cu 50-80 de lei pe zi, le asigurăm transport şi masă”, a declarat pentru Meiafax reprezentantul podgoriei Cotnari, Răzvan Serghiuţă. Potrivit acestuia, „producţia în acest an este de 9-10 tone la hectar şi se încadrează în standardele noastre de calitate”. Aceeaşi situaţie este în tot judeţul. „Am avut nevoie de 5-6 oameni la treabă, la porumb, dar nu am găsit oameni. Le dăm 50 de lei, masă, băutură şi ţigări, dar vin doar 2-3, atâţia mai sunt. Cei care veneau cu ziua au plecat la muncă în străinătate, în Germania. Nu mai sunt oameni pe care să-i chemi la muncă când ai nevoie“, a spus Constantin Vieru, mic fermier din judeţul Iaşi.

„Nu se încurajează munca“

Şi la Feteşti este greu de găsit forţa de muncă, dar mai ales greu de păstrat pe întregul stagiu de culegere a viei. „Se mulţumesc cu ajutoarele sociale şi nu vor să vină la muncă. Noi le dăm 70 de lei pe zi, le asigurăm transport plus o masă şi când pleacă, seara, primesc o găleată din aceasta mare cu struguri. Unii vin câteva zile, o săptămână, până îşi adună astfel struguri pentru ei, apoi nu mai vin”, a afirmat Ştefan Poienaru, proprietarul Agrofam Grup, care deţine şi podgoria Feteşti. El a subliniat că „nu se încurajează munca” şi că „politicile agricole ar trebui să vină în sprijinul producătorilor inclusiv din acest punct de vedere”.

Topul oficial al celor mai puternice firme din Iaşi

Confruntaţi cu aceeaşi problemă, producătorii de vinuri din Vrancea au o iniţiativă prin care ar putea face, în locul primăriilor, plăţile pentru asistaţii social, dar edilii locali nu sunt deloc dispuşi să agreeze aceste oferte. Concret, beneficiarii de ajutoare de stat ar participa la culesul viilor, dar şi la alte recolte, fiind plătiţi corespunzător de către producători şi fără să-şi piardă drepturile sociale. Toader Manole, preşedintele Federaţiei producătorilor de vin din Vrancea, a descris pentru Mediafax situaţia din acest bazin viticol: „La noi, producătorii oferă între 80 şi 100 de lei pe tona recoltată, iar această cantitate poate fi adunată în mai puţin de o zi, astfel că există şi câştiguri mai mari de 100 de lei pe zi. Desigur, transportul şi o masă pe zi sunt incluse în ofertă, sunt gratuite. Dar tocmai pentru că am văzut cum stau asistaţii aceştia pe treptele primăriilor, că nu fac nimic şi aşteaptă să le vină ajutoarele sociale, le-am propus primarilor să plătim noi aceste ajutoare şi să ne trimită oamenii la cules. Nu vrea nimeni”.

Toader Manole a subliniat şi el că politicile de acordare a acestor ajutoare sociale „i-a stimulat pe beneficiari să nu mai muncească”. „Le e frică să vină, pentru că dacă apar pe statele noastre de plată pierd ajutoarele sociale. Aşa că se mulţumesc cu 400-500 de lei pe membru de familie de la ajutoare, ceea ce la o familie cu patru membri sau mai mulţi deja e destul ca să refuze oferta angajatorilor. Ajungem, astfel, să nu mai avem cu cine să culegem viile, să putrezească strugurii pe câmp”, a mai spus Toader Manole, precizând că şi cultivatorii de legume-fructe se confruntă cu aceeaşi problemă. 

 

Bani pentru comunităţile vulnerabile din regiune

 

Potrivit Institutului Naţional de Statistică, gospodăriile conduse de şomeri au realizat, în anul 2015, venituri medii lunare de 1.571 de lei, în condiţiile în care salariul mediu pe economie a fost mai mic de 1.900 de lei net, iar minimul pe economie fusese majorat la 1.050 de lei brut. În prezent, salariul mediu pe economie este de 2.078 de lei net, iar minimul pe economie este de 1.250 de lei brut.