Pronosticuri pentru piaţa imobiliară ieşeană în 2016

 Experţii imobiliari ieşeni se declară optimişti cu privire la creşterea pieţei imobiliare din 2016 * aceştia susţin că foarte importantă este finanţarea creditelor pentru locuinţe * un recent studiu arată că cei mai mulţi români se orientează spre achiziţionarea de apartamente cu două camere

 Piaţa imobiliară nu îngheaţă, la început de an experţii imobiliar fac pronosticuri cu privire la sensul mişcării acesteia. Cei mai mulţi dintre profesioniştii în acest domeniu se arată optimişti cu privire la evoluţia pieţei imobiliare ieşene în anul ce abia a debutat. Pentru a fi şi mai convingători, aceştia aduc în sprijinul lor exemplele clienţilor care deja îşi programaseră să cumpere o locuinţă în 2016 încă de la sfârşitul anului trecut. „Deja am clienţi care vor să cumpere în 2016, doresc chiar achiziţii în zonele centrale şi în cele semicentrale”, a declarat agentul imobiliar Tudor Stoica.

Experţii susţin, de asemenea, că foarte importantă pentru o evoluţie pozitivă a pieţei imobiliare ieşene este continuarea finanţării prin programul „Prima Casă”. „Tendinţa pentru acest an este clară de creştere însă depinde foarte mult dacă vor continua finanţările de la stat, dacă se vor aloca în continuare credite prin „Prima Casă”. Piaţa va creşte pentru că dorinţă de cumpărare din partea potenţialilor clienţi există, Iaşiul se află într-o expansiune în toate domeniile deci nu avem motive să credem că piaţa imobiliară va stagna”, afirmă Paul Tehuţu, agent imobiliar ieşean.

Un alt motiv care îi îndeamnă pe experţii imobiliari să fie optimişti constă în expansiunea continuă a noilor blocuri însă acest aspect poate conduce şi spre o suprasaturare a pieţei şi generarea unui blocaj. „Noi credem că piaţa va fi în expansiune şi în 2016. Tot mai mulţi dezvoltatori au început proiecte noi, mânaţi de existenţa cererii, dar, la un moment dat, acest echilibru se va rupe. O să se ajungă la un blocaj însă în acel moment vor conta foarte mult măsurile de guvern luate în privinţa creditării”, este de părere Tudor Stoica.

Ţepuiţi de un site de electronice

Ne înghesuim în două camere
Referitor la tipul de locuinţe pe care le deţinem, un recent studiu arată că jumătate din familiile din România locuiesc în două camere, deşi cele mai multe au mai mult de trei membri. Potrivit analizei, în mediul urban, ponderea familiilor care trăiesc în maxim două camere ajunge la 57%, din totalul de 7,47 milioane de gospodării din România. Studiul relevă că trăiesc în maximum două camere 40% din familiile cu 3 persoane, 32% din familiile cu 4 persoane, 20% din familiile cu 5 persoane şi 20% din familiile cu 6 persoane.

Din totalul gospodăriilor, o treime nu au grup sanitar, chiar şi la oraşe (8,5%), iar tot atâtea nu sunt prevăzute cu baie/duş. Doar 15% dintre locuinţe sunt construite după anul 2000, iar în perioada 2000-2002 s-au construit 197.541 de locuinţe, cererea actuală fiind de un milion de locuinţe noi numai în mediul urban. „Studiile au constatat că oamenii înghesuiţi în spaţii supraaglomerate au performanţe intelectuale mai scăzute, devin mai retraşi din punct de vedere social şi mai puţin toleranţi în relaţiile interumane. Cercetările făcute de pe această temă arată că oamenii care provin din familii numeroase înghesuite în spaţii strâmte raportează o creştere a iritabilităţii, a frustraţiei, a senzaţiei de constrângere şi a sentimentului că nu au control asupra vieţii proprii”, a declarat într-un comunicat directorul IRSOP, Petre Datculescu.

De asemenea, efectul cel mai grav al supraaglomerării locative îl reprezintă instalarea resemnării. Astfel, oamenii se descurajează şi se obişnuiesc cu ideea că nu vor putea depăşi inconfortul în care trăiesc. „Acest efect psihologic se numeşte neajutorare învăţată (learned helplessness) şi apare atunci când oamenii realizează că nu există scăpare, pentru că forţele proprii sunt insuficiente, iar ajutorul extern este absent. Familiile înghesuite nu au nevoie de compasiune, ci de ajutor, care se traduce prin acces la finanţare, prin politici şi strategii guvernamentale de îmbunătăţirea locuirii şi mai ales prin conştientizarea publică a riscurilor traiului înghesuit”, Petre Datculescu, director IRSOP. Georgiana BĂNUC