Reacţia antreprenorilor privind creşterea salariului minim

Creşterea salariului minim trebuie realizată având la bază studii care să arate repercusiunile acestei măsuri şi nu după ureche, a declarat preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Liviu Rogojinaru.

„Atât timp cât vom creşte salariile de dragul de a creşte salariile şi de a face masă votantă în rândul salariaţilor statului, nu vom fi de acord cu astfel de măsuri. Nu suntem de acord cu creşterea salariului minim după ureche. Noi venim şi cerem, în continuare, un test al IMM-urilor care să arate condiţiile în care se poate creşte salariul minim, care sunt repercursiunile acestor creşteri. Varianta în care să existe două salarii minime pe economie, respectiv 1.750 lei pentru sistemul bugetar şi 1.550 lei pentru sistemul privat, este cea mai proastă variantă. Oricine, cu puţină şcoală, ştie că un minim se referă la un singur lucru. Nu pot fi două minime. Nu poţi să ai două salarii minime“, a spus Liviu Rogojinaru.

Conform preşedintelui CNIPMMR, discuţiile referitoare la creşterea salariului minim, apărute în contextul Legii salarizării unitare a personalului plătit din fonduri publice, arată numeroasele disfuncţionalităţi existente în economia României, stabilirea arbitrară a unui salariu minim, fără o fundamentare economică, nereuşind să rezolve problemele reale ale întreprinzătorilor şi ale salariaţilor.

„Una dintre principalele probleme cu care se confruntă întreprinzătorii, IMM-iştii din România, este lipsa forţei de muncă. În momentul în care va exista un salariu mai mare la stat va fi o migrare a forţei de muncă calificate către stat. Vom accentua tocmai această gaură a economiei tocmai acolo unde sunt ultimii creatori de plus-valoare şi de beneficiu al acestui stat: IMM-urile“, a spus Liviu Rogojinaru.

În ceea ce priveşte a doua variantă de lucru, cea cu un salariu minim de 1.550 lei, atât pentru sistemul privat, cât şi pentru cel bugetar, Liviu Rogojinaru apreciază că ar putea fi luată în discuţie numai după ce se face un studiu serios referitor la ce se întâmplă în cazul IMM-urilor. „Asociaţiile patronale care îşi desfăşoară activitatea în lohn, cei care desfăşoară activităţi de pază, dar care nici nu aduc plus-valoare, spun că salariul reprezintă peste 75% din preţul pe care îl iau pe produs sau serviciu. O creştere a salariului cu 10% ar duce fie la pierderea câştigului firmelor din acest sector, fie la necompetitivitate pe piaţă. Trebuie să acordăm atenţie calităţii muncii. Tot acest lanţ de măriri va crea o disfuncţionalitate în economia României“, a apreciat Liviu Rogojinaru.

CNIPMMR susţine că o creştere a salariului minim trebuie făcută luând în calcul criterii obiective, precum corelarea creşterilor salariale cu productivitatea muncii, cu nivelul de dezvoltare al economiei româneşti, al fiecărei regiuni şi judeţ, cu luarea în considerare a diferenţelor dintre mediul urban şi rural, salariul minim vizând toţi angajatorii, inclusiv cei din sate şi din zonele defavorizate din România. La nivel macroeconomic, principalul pericol este, conform CNIPMMR, creşterea preţurilor, deoarece singura alternativă a firmelor de a compensa costurile ridicate este prin transfer către preţurile bunurilor sau serviciilor comercializate.