Restanţierii Moldovei

Cele mai multe credite ale Regiunii de Nord-Est le au ieşenii * ei sunt singurii de la nivelul întregii regiuni care preferă creditele în valută * în toate celelalte judeţe ale zonei predomină împrumuturile în lei în detrimentul celor în valută * cele mai multe credite contractate sunt cele de consum

 Pentru a putea realiza o investiţie cei mai mulţi locuitori ai Regiunii de Nord-Est sunt nevoiţi să apeleze la credite. Valorile cele mai mari ale creditelor existente în regiunea noastră sunt fie credite pentru consum, fie credite de investiţii, respectiv credite pentru locuinţe. Conform datelor Băncii Naţionale a României (BNR) care detaliază situaţia în profil teritorial a creditelor, pentru luna octombrie, reiese că cei mai mulţi locuitori din Regiunea de Nord-Est preferă creditele în lei în detrimentul celor în valută indiferent de scopul pentru care sunt făcute acestea.

Motivul pentru care ei apelează la acest tip de credite este încrederea oferită de stabilitatea monedei naţionale şi faptul că cei mai mulţi dintre ei sunt remuneraţi în această monedă. Singurele abateri de la această regulă apar în cazul Iaşului unde creditele în valută sunt mai numeroase decât cele în lei şi în cazul creditelor pentru locuinţe din judeţul Bacău, unde la fel numărul creditelor în valută este superior celor în lei. „În ceea ce priveşte creditele pentru locuinţe se porneşte de la premisa stabilităţii monedei internaţionale, preţurile la locuinţe sunt în euro, foarte mulţi salariaţi au contractele de muncă în euro pentru că lucrează în companii internaţionale şi multinaţionale, în cazul Iaşului” a explicat Paul Butnariu, preşedinte al Camerei de Comerţ Iaşi.

Portretul şomerului ieşean

Un alt motiv pentru care la nivelul judeţului Iaşi se contractează mai multe credite în valută este şi numărul mare al tinerilor care lucrează în industria IT şi care au o viziune mai deschisă şi diferită faţă de procesul de creditare. „Mulţi tineri lucrează fie în centre de afaceri, fie în industria IT. Aceştia sunt cei care apelează la creditele în valută, deoarece au o alt fel de viziune şi probabil o parte din veniturile lor conform contractelor sunt într-o monedă de circulaţie internaţională, fie dolari, fie euro”, este de părere Dan Chirleşan, conferenţiar în cadrul Facultăţii de Economie şi Administrare a Afacerilor din Iaşi.

Cele mai puţine credite la Botoşani
Conform statisticii BNR, ieşenii sunt şi cei mai mari datornici ai regiunii, figurând în fruntea clasamentului cu credite în valută ce valorează 4,2 miliarde de lei, iar creditele în lei avute de ieşeni valorând 3,2 miliarde de lei, valoare mai mare faţă de luna precedentă. Motivul pentru care sumele creditelor făcute de ieşeni se află pe primul loc în cadrul regiunii poate fi explicat şi prin numărul mai mare de locuitori ai judeţului Iaşi şi, aşadar, prin nevoile mai multor persoane de a-şi achiziţiona o locuinţă sau de a face credite de consum.
Bacăul este judeţul care ocupă poziţia secundă atunci când discutăm de sumele datorate băncilor în urma proceselor de creditare. În luna octombrie creditele în lei ale băcăuanilor aveau o valorare totală de 2,4 miliarde de lei, în creştere cu 33 de milioane faţă de luna septembrie. Din suma totală a creditelor în lei mai bine de 640 milioane de lei revin creditelor pentru consum. În ceea ce priveşte creditele pentru locuinţe ale băcauanilor poate fi observat faptul că sumele acordate prin intermediul creditelor în valută sunt aproape duble celor acordate în lei.

În ceea ce priveşte sumele accesate prin creditare atât în lei, cât şi în valută, la nivelul Regiunii de Nord-Est, ultimul loc revine judeţului Botoşani. Predomină şi aici creditele în lei, însă sumele totale restante nu depăşesc 950 milioane de lei. De remarcat este însă faptul că la nivelul întregii regiuni este foarte ridicat numărul creditelor de consum, acest lucru ar trebui să dea de gândit în privinţa culturii economice a moldovenilor. „Faptul că la nivelul întregii Regiuni de Nord-Est predomină creditele de consum arată o stare uşor nesănătoasă a economiei, oamenii au ajuns în situaţia de a se îndatora pentru a-şi satisface nevoile de consum”, a mai spus Paul Butnariu. Georgiana BĂNUC