Sectoarele vulnerabile ale economiei

Potrivit analizei riscului de ţară al României, realizată de Coface, România va înregistra anul acesta o uşoară îmbunătăţire a activităţii economice şi o creştere moderată, de 3,3% *  specialiştii atrag atenţia că, în pofida performanţei mai bune a sectoarelor dependente de consum, companiile din sectorul retail sunt printre cele mai afectate de insolvenţe în 2015

Analiza riscului de ţară al României, realizată de Coface, estimează pentru România o creştere a Produsului Intern Brut de 3,3% în 2015 şi o inflaţie medie anuală de 0,3%. Potrivit specialiştilor Coface, datoria publică a României se va ridica la 39% anul acesta.

Conform acestora, politicile de sprijin vor susţine creşterea economică, iar reducerea evaziunii fiscale va influenţa pozitiv economia României. „În 2015, cererea internă va fi stimulată de relaxarea politicii fiscale, ca urmare a reducerii contribuţiilor sociale, a reducerii TVA, de la 24% la 9% la produsele alimentare în iunie 2015, şi de o reevaluare a pensiilor şi a salariilor din sectorul public. Consumul va fi impulsionat de veniturile din sectoarele private, de gospodăriile care, deşi au venituri mici, vor beneficia de programe de asistare“, afirmă Coface, citat de Agerpres.

Cele mai puternice firme din judeţ

Totuşi, specialiştii Coface atrag atenţia că, în pofida performanţei mai bune a sectoarelor dependente de consum, companiile din sectorul retail sunt printre cele mai afectate de insolvenţe în 2015. Ponderea acestora în totalul falimentelor este de 23%. De remarcat este faptul că acest procentaj este şi un rezultat al numărului mare de unităţi care vând cu amănuntul în structura de ansamblu a companiilor româneşti. În plus, sectorul de business din România, la fel ca industria de retail, suferă din cauza termenelor lungi de plată a facturilor, de până la 90 de zile.

În ceea ce priveşte sectorul bancar, Coface subliniază că Banca Centrală va menţine politica ratei dobânzii la un nivel scăzut, în timp ce inflaţia va rămâne sub nivelul-ţintă de 2,5%, ceea ce ar putea reduce şi mai mult rata rezervelor obligatorii pentru credit. „În acest context, reducerea continuă a datoriei în valută (mai mult de jumătate dintre creditele restante sunt în valută) a jucătorilor economici ar trebui să se încheie printr-o compensare a creşterii datoriei exprimate în lei. Băncile locale, care sunt în proporţie de 90% filiale ale băncilor austriece, franceze, greceşti, olandeze, vor continua să îşi ramburseze datoriile către companiile mamă, în acelaşi timp crescându-şi şi depozitele interne“, spune Coface.

Căminul Universităţii „Petre Andrei“ s-a ieftinit

Analiza subliniază şi faptul că investiţiile în sectorul public vor continua să fie destul de scăzute, din cauza complicaţiilor birocratice pentru accesarea fondurilor europene disponibile şi a lipsei unei structuri locale adecvate. „Totuşi, vor creşte într-un ritm moderat exporturile de lemn, cereale, culturi oleaginoase, fertilizatori, metale, medicamente, maşini, îmbrăcăminte. În topul statelor din care România realizează importuri sunt ţările EU 27. Astfel, în 2014, valoarea importurilor a crescut la 44,103 miliarde de euro, de la 41,867 miliarde de euro în 2013. În acelaşi timp, exporturile către ţările EU 27 au crescut la 37,305 miliarde de euro în 2014, de la 34,508 miliarde de euro în 2013“, menţionează analiza.

Economia subterană ajunge la 30% din PIB
O îmbunătăţire a situaţiei economiei României va depinde şi de reducerea evaziunii fiscale care este legată de economia subterană, estimată la 30% din PIB şi de o gestionare mai bună a companiilor de stat, de multe ori generatoare de pierderi, precizează Coface. În 2014, s-a înregistrat şi o scădere a insolvenţelor, cu 27,9%, faţă de 2013. Cu toate acestea, rata insolvenţelor din România, de 4,5%, rămâne cea mai mare din regiunea CEE. Media insolvenţelor în regiunea CEE este de 1,1%.

Analiza Coface reliefează şi punctele forte ale României, menţionând piaţa internă extinsă, potenţialul agricol mare, producţia proprie de petrol şi gaze, producţia diversificată, stabilitatea monedei naţionale în raport cu euro. La toate acestea se adaugă faptul că România este membru al Uniunii Europene şi NATO.

În ceea ce priveşte punctele slabe ale economiei, România se confruntă cu o populaţie în scădere, cu deficienţe în administraţie şi justiţie, cu o economie gri la scară mare, o infrastructură de transport slabă şi cu probleme cu integrarea minorităţilor rome şi ungare.