Semne că piaţa construcţiilor se clatină

Un recent raport arată că numărul companiilor care activează în acest domeniu a scăzut cu aproape 10% în doar şase luni * pe fondul restricţiilor de finanţare din partea băncilor, proiectele imobiliare au intrat în conservare * pe de altă parte, într-un top al celor mai activi constructori la nivel naţional se află şi o firmă din Iaşi

Piaţa construcţiilor din România se îndreaptă cu paşi repezi către o criză similară cu cea din 2011-2013, dacă băncile vor continua să limiteze accesul la credite. Semnalul de alarmă a fost tras de analiştii de la KeysFin, într-un studiu privind situaţia de pe piaţa de profil din România, făcut public la începutul acestei săptămâni. „Efectele vor fi resimţite la nivel general, în economie, pentru că sectorul construcţiilor angrenează un număr semnificativ de afaceri conexe. 3.146 de societăţi care activează în domeniul construcţiilor au fost declarate inactive în primele şase luni ale anului 2016, cu 996 mai multe decât în perioada similară a anului precedent“, arată datele KeyFin.

Numărul companiilor care activează în domeniu a scăzut cu peste 3.800 de firme, de la 35.208 în 2015 la 31.334 la finalul lunii iunie 2016. Spre comparaţie, în 2010 erau înregistrate 33.857 de firme de construcţii. „Datele sunt relevante privind situaţia din sectorul construcţiilor, mai ales în domeniul rezidenţial, unde mare parte dintre şantiere au intrat în conservare, pe fondul blocajului finanţării. Legea dării în plată şi dificultăţile înregistrate de Programul Prima Casă au făcut ca băncile să îşi revizuiască politicile de acordare a creditelor, iar rezultatele s-au văzut în nivelul tot mai scăzut de contractare a locuinţelor noi“, spun analiştii de la KeysFin.

Firmele ieşene care fac performanţă la nivel naţional

Potrivit datelor KeysFin, şi numărul autorizaţiilor de construcţii a scăzut semnificativ faţă de anii trecuţi. Dacă în 2014, la nivelul lunii iulie erau înregistrate 26.038 autorizaţii, iar în 2015 erau raportate 26.393, în acest an, numărul acestora scăzut cu 728, la 25.665 de autorizaţii. „În aceste condiţii, firmele de construcţii au fost nevoite să reducă activitatea, inclusiv personalul. Astfel s-a ajuns ca numărul mediu al angajaţilor să coboare în acest an la 156.257 salariaţi, faţă de 163.306 în 2015 şi 170.653 cât erau în 2010. Faţă de anul 2011, forţa de muncă din acest domeniu a scăzut cu 34.291 de angajaţi. Relevant este şi faptul că, în cel mai bun an din ultimii şase, respectiv 2015, deşi afacerile companiilor de construcţii au atins cel mai bun nivel, de 34,8 miliarde de lei (faţă de 31,1 miliarde în 2010), rezultatul net a scăzut semnificativ, de la 3,49 miliarde lei (2010) la 216,5 milioane lei (2015)“, informează KeysFin.

Performanţa micilor afaceri din capitala Moldovei

 

Acelaşi studiu arată şi care sunt cele mai puternice firme de construcţii din ţară. „Strabag este, de departe, principalul actor din piaţă, cu afaceri duble faţă de principalii săi concurenţi, de puţin peste 1 miliard de lei în 2015. Bog'Art, Astaldi si Erbaşu urmează, în clasament, cu cifre de afaceri în jurul a 400 de milioane de lei, topul fiind completat de o altă firmă a Strabag, AG Austria Sucursala Bucureşti, Con A SRL, Coral SRL şi Iasicon SA. Cea mai profitabilă firmă din 2015 a fost Coral SRL, cu 45,2 milioane de lei profit net la afaceri de 239,3 milioane de lei, urmată de Construcţii Erbaşu SA (27,4 milioane lei)“, menţionează sursa citată.

Afacerile primilor 10 jucători din piaţa construcţiilor au fost, anul trecut, de 3,8 miliarde de lei.

 

Analiştii de la KeysFin mai arată şi care sunt principalele probleme pe care le întâmpină acest domeniu de activitate. „Datele financiare arată că sectorul construcţiilor din România este unul plin de provocări. Investiţiile fluctuante ale statului, dublate de incertitudinea din piaţa creditelor imobiliare din ultima perioadă determină un mediu de business instabil. Avem, din păcate, o creştere economică bazată în primul rând pe consum şi prea puţin pe dezvoltare de produse, proiecte, acţiuni pe termen mediu şi lung. În absenţa unor investiţii cu plus valoare, cu dezvoltare pe orizontală, afaceri care să angreneze business-uri conexe, această creştere economică riscă să se topească precum un bulgăre de zăpadă. Construcţiile rămân, astfel, cel mai semnificativ indicator privind evoluţia pe baze sănătoase a României, iar acesta se află, încă, într-o zonă fluctuantă, fără perspective reale pozitive“, au mai spus analiştii de la KeysFin. 

Bani europeni pentru comunităţi smart

 

Cele mai puternice firme de construcţii din judeţul Iaşi.