Care ne sunt valorile?

Dragă cititorule,
Află că sunt sănătoasă, ceea ce îţi doresc şi ţie!

La debutul acestui an, echipa ziarului Evenimentul Regional al Moldovei a lucrat şi prezentat campania de presă „Moldova de 10“. Timp de aproximativ trei luni am scris săptămânal texte care arătau transformările din Regiunea de Nord-Est. Deşi în cele şase judeţe de la graniţa de est a Uniunii Europene au ajuns sute de milioane de euro, regiunea a rămas cea mai săracă din ţară şi a cincea cea mai puţin dezvoltată economic din UE, potrivit datelor Eurostat din 2015, acestea fiind şi cele mai actuale cifre.

Sigur la nivelul produsului intern brut nu s-a reuşit recuperarea decalajelor, dar oare cum stăm în ceea ce priveşte valorile transmise în această parte de lume? Toţi cei intervievaţi în materialele de presă au subliniat ca avantaj liberul acces la piaţa muncii şi la valorile europene, dar mai puţini au vorbit despre solidaritate, principiul în baza căruia au fost repartizate şi fondurile comunitare.

La 10 ani de la aderare, Reprezentanţa Comisiei Europene a prezentat o listă cu 10 valori pe care România le-a câştigat de la aderare. Valorile considerate importante de oficialii Comisiei sunt „Pace, Democraţie, Dreptate, Egalitate, Libertate, Solidaritate, Prosperitate, Siguranţă, Identitate şi Putere“. Pentru că multe dintre aceste valori sunt prezente în viaţa noastră de zi cu zi, ni le însuşim ca şi cum ar fi eterne. Mulţi dintre noi nici nu ne imaginăm că menţinerea lor reprezintă un exerciţiu constant de consens între partenerii din proiectul european.

Fiind un susţinător al acestui proiect, dar care ca orice construct viu are nevoie de ajustări bazate pe dialog la nivelul comunităţii, cred că aceste valori pot fi baza pe care se poate construi următoarea etapă din existenţa României în cadrul acestei mari familii.

Cred că fiecare dintre noi ar trebui să ne întrebăm care sunt valorile care ne definesc în primul rând pe noi şi apoi câte dintre ele se regăsesc în comunitatea din jur. Teodor Baconschi în volumul din 2015, „Facebook- Fabrica de narcisism“ vorbeşte despre diferenţele de mentalitate atât la nivel mondial, cât şi în cadrul aceluiaşi neam. „Până şi la noi, într-un (nou) stat-membru al Uniunii Europene, există oameni care trăiesc mental la 1900, 1950, 1980 sau prin anii 2000, pentru că, din inerţie, neşansă socială sau complicitate cu trecutul sunt pur şi simplu incapabili să ţină pasul psiho-social cu actualitatea «imediat㻓.

Acelaşi Teodor Baconschi vorbeşte despre întoarcerea la „valorile tari“. „Ultima garanţie a umanităţii noastre trebuie amplasată tot în sfera valorilor, a legăturii morale. (...) Vom înţelege, în schimb, că salvarea valorilor tradiţionale implică replierea tactică la scara unor comunităţi mici, coerente, animate de credinţe tari. Asta nu va genera o constelaţie sinistră de fundamentalisme juxtapuse, ci o refacere a ţesutului spiritual de jos în sus. Revenirea la Dumnezeu, natură, cultură de soi şi propria umanitate solidară e posibilă numai printr-o simplificare smerită, departe de mallul spiritual cu produse New Age, de aberaţiile egolatriei, de iluzia escapismului digital şi de patima consumului nelimitat“.

Suntem editorii propriei lumi 

Dacă nu găsim consens asupra valorilor împărtăşite în această lume care parcă o ia înaintea unora dintre membrii ei, să nu uităm că dincolo de interpretările vremii, trei valori sunt aşezate la constructul omenirii de când ni s-a împărtăşit noua lege, cea a iubirii. Sfântul Apostol Pavel spune în epistola către Corinteni- „Şi acum rămân acestea trei: credinţa, nădejdea, dragostea. Iar mai mare dintre acestea este dragostea“. Pentru că pace şi solidaritate există doar acolo unde există cu adevărat dragoste de aproape ca de tine însuţi.

Ro/mânia între oi şi elefanţi