La finalul unui an aprins

 

Doar două zile ne mai despart de ziua în care vom spune „La revedere” acestui an, unul deloc ușor și deloc liniștit. Dincolo de fricţiunile de zi cu zi au fost alegeri, am decis cine ne vor fi primarii în următorii patru ani, apoi am decis pe cine vom trimite în Parlament tot pentru acelaşi interval de timp. În toată această vreme am văzut căzând capete grele, sub securea DNA, şi ne-am minunat de cât de frumos au ştiut unii să mintă şi de cât de mult au putut unii să fure. Privind la dosarele despre care tot am scris aveam uneori senzaţia că nu pot tasta atâtea cifre câte au putut ei să-şi adune în conturi de pe urma a tot felul de afaceri care mai de care mai urâtă şi mai aducătoare de pagube pentru noi toţi. Apoi am aflat şi cât de pricepuţi sunt în ale furtului intelectual unii oameni mari ai ţării, care, pe lângă alte lucruri, se mândreau cu doctorate frumos ticluite şi atent măsluite. Urât, domnilor şi doamnelor, foarte urât! Dar aşa e seminţia umană, aplecată spre păcat şi mai puţin spre mântuire. La fel de urâtă a fost şi bătălia pentru noul ciolan parlamentar, cu liste scrise şi rescrise de zeci de ori, aprobate şi apoi răzgândite, arătând clar interesul pentru unele persoane care eventual ar fi putut aduse beneficii.

Nu am înţeles deloc de ce oamenii nu reuşesc să separe adevărul de minciună şi nu privesc deloc în ochii celor din jur. Aşa au reuşit unii primari cu dosare penale să fie din nou realeşi, deşi anchetele dovediseră clar că au furat, au minţit, şi-au bătut joc de binele comun. Cum, Doamne, poţi vota un om despre care ştii că a trecut şi pe după gratii, că şi-a umplut buzunarele cu banii din vistieria comună, despre care ştii că nu este deloc curat şi că imediat ce va ajunge în scaunul râvnit va face exact aceleaşi lucruri ca înainte de vot fiindcă se ştie că lupul îşi schimbă părul, dar năravul niciodată.

2016 a avut şi părţi bune şi deloc puţine. Am văzut din nou olimpici pe marile podiumuri ale lumii, ne-am bucurat de rezultatele elevilor talentaţi, am aplaudat din nou actori şi artişti români invitaţi pe scene internaţionale de prestigiu. Am cunoscut oameni cu probitate morală, m-am despărţit de alţii (iar de-am greşit, îmi cer iertare), am lucrat alături de prieteni buni, care îşi iubesc meseria, am ajutat copii sărmani. M-am despărţit de fiinţe dragi din viaţa mea, am fost alături de mulţi când a fost nevoie şi am văzut cum, dintr-o greşeală ori o decizie mai puţin înţeleaptă luată într-un timp neprielnic poţi pierde tot, în afară de suflet.

M-am bucurat în fiecare clipă de meseria mea, care mi-a oferit şansa de a cunoaşte oameni, locuri, întâmplări de care afli mai rar ori niciodată şi aşa poţi rămâne mai sărac în amintiri. Şi tot meseria mi-a arătat că dacă te apleci cu seriozitate asupra ei poţi culege roade frumoase, aşa cum a fost pentru toţi colegii mei care în acest an au semnat în cele peste 300 de ediţii ce au marcat 25 de ani de la apariţia cotidianului „Evenimentul Regional al Moldovei”. Lor şi tuturor oamenilor care măcar şi pentru o secundă mi-au marcat soarta le doresc ca 2017 să fie un an al unor noi începuturi, un an în care se vor redefini şi vor deveni mult mai buni cu ei înşişi, în primul rând, apoi în tot ceea ce fac. La mulţi ani, tuturor!

Maura ANGHEL