O ţară? Nu, o lume bombardată de stres!

 

Dorian OBREJA 

Conform datelor publicate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, depresia a devenit cea mai importantă cauză de îmbolnăvire şi generare a dizabilităţilor la nivel global. Într-un singur deceniu, între 2005 şi 2015, numărul celor afectaţi de fenomen a crescut cu 18 la sută, însumând, în 2017, peste 300 milioane persoane. Veştile rele nu opresc aici; prognoza aceleiaşi instituţii era ca, până în 2020, depresia să  ajungă pe locul 2 a topului maladiilor, după cele cardiovasculare, iar după 2030 – cea mai însemnată cauză la indicatorul „povara globală a bolii şi dizabilităţilor”.

Depresia, însă, nu poate fi discutată ca un fenomen separat, ci considerată, alături de altele – mă refer acum doar la cele psihice, şi amintesc atacurile de panică sau stările anxioase -, drept urmare a stresului.

Aşadar, stresul constituie cuvântul-cheie şi, totodată, subiect al rândurilor de astăzi.

Am vizionat, recent, un documentar bine făcut, dar, aparent, cu un titlu şocant şi greu de crezut: „O naţiune sub stres”. Poate nu o să vă vină să credeţi, dar naţiunea cu pricina este cea americană, iar filmul investighează legătura dintre stres şi, atenţie!!!, scăderea continuă a speranţei de viaţă în SUA (situaţie consemnată trei ani la rând, conform unui raport din 2015). Protagonistul documentarului, neurochirurg practicant şi corespondent principal al CNN, dr. Sanjay Gupta, susţine că stresul nu este nociv doar în sine, ci şi ca factor agravant în boli cardiovasculare, psihice, diabet etc., afirmând, stupefiant la prima lectură, că „singura populaţie de oameni din lumea dezvoltată a căror rată a mortalităţii să crească este clasa de lucru albă din SUA”, adăugând că „factorul unificator a fost/este acest nivel toxic al stresului”.

Normal, vine întrebarea: dacă naţiunea americană (la nivelul material perceput) este sub stres, ce mai putem zice de celelalte? Un posibil răspuns l-am putea extrage dintr-o declaraţie a unuia dintre producătorii documentarului, care spune că „s-ar putea să fim bogaţi ca naţiune, dar nu suntem sănătoşi”.

În toate topurile celor mai fericiţi oameni, pe primul loc apar danezii. Fără ca ţara lor să fie una dintre cele mai bogate. Dar explicaţia constă nu doar în nivelul de trai şi în sistemul de protecţie socială (ambele, remarcabile în Danemarca), ci şi în felul de a şti să te bucuri chiar de lucruri mărunte şi a avea o rezistenţă sporită în faţa depresiei. Cu alte cuvinte, în faţa stresului, al cărui impact asupra sănătăţii este mult mai mare decât ne putem închipui.

Iar ca să rezişti la stres trebuie să faci faţă factorilor care îl determină: traficul şi hiperagitaţia urbană, bombardamentul creierului de către media şi social-media (în majoritatea cazurilor, cu ştiri negative), greutăţile de la locul de muncă (asta dacă îl ai...), sărăcia, frustrarea de a vedea cum o duc alţii (pe căi necinstite), probleme de comunicare cu familia, vecinii ş.a.m.d.

Despre nivelul şi cauzele stresului în ţara noastră, precum şi despre diferite metode de a îmcerca să scăpăm de acest bombardament, săptămâna viitoare. Pentru a nu vă...stresa prea mult acum!