Un om, un stingător…

A trecut aproape o lună de la tragedia din clubul bucureştean Colectiv, iar numărul morţilor, din păcate, a ajuns mai mult decât dublul celor înregistraţi în noaptea de 30 octombrie, depăşind estimările sumbre ale oficialilor. Adică, de la 29 la 60, cu alte zeci de răniţi internaţi, unii în continuare în stare gravă. Să dea Domnul, însă, ca numărul celor trecuţi pe lumea cealaltă să se oprească aici!
A trecut o lună în care nemulţumirea românilor a condus la o schimbare de guvern, fără să vedem şi vreun semn de însănătoşire a clasei politice. Spun asta întrucât numirea unui guvern, chiar tehnocrat fiind, nu poate fi separată de actul politic şi nici nu cred că acest lucru ar fi posibil. În fond, toată chestia asta cu tehnocraţia nu face decât să dea apă la moară celor care se opun cu orice preţ schimbării unui status-quo în care soarta României şi a banului public să poată fi dictată cu uşurinţă de o mână de oameni, şefi ai marilor partide. Deja, premierul Cioloş este invitat să preia şefia PNL. De cine? Chiar de către Crin Antonescu, devenit deodată extrem de vocal, după mai bine de un an de silentio stampa, în care nici nu mai spui că a fost şeful unui mare partid, al doilea om în stat, ca şef al Senatului şi, înainte de toate, senator în Parlamentul României, încă remunerat din bani publici. Crin Antonescu îi lansează o invitaţie ironică tehnocratului Dacian Cioloş, dorind probabil să scape de Alina Gorghiu, pe acelaşi model prin care Klaus Iohannis i-a luat lui locul în PNL şi, mai apoi, la candidatura pentru prima funcţie în stat. Mai apoi, am văzut o mulţime de reacţii la adresa noilor miniştri, despre care se spune că nu sunt tehnocraţi-sadea, uitându-se de filozofii şi electroniştii care au condus de-a lungul timpului ministere care nu aveau nicio legătură cu domeniile pentru care s-au şcolit. Totodată, se uită faptul că Dacian Cioloş însuşi a fost ministru al Agriculturii din partea PNL, în vreme ce vicepremierul Vasile Dâncu este considerat născut din spuma mării, fără să fi activat ca ministru şi membru de vază al PSD.
A trecut o lună de la tragedie şi cu greu am avut parte de demiterea şefilor ISU Bucureşti, după acuzele de incompetenţă şi corupţie în ceea ce priveşte, punctual, cazul „Colectiv”. Constatăm cu tristeţe că, într-o ţară marcată de dispariţia ziarelor şi tabloidizarea presei, atât cât a mai rămas din ea, redactorul-şef al unui ziar sportiv a devenit singurul jurnalist de investigaţie din România. Astfel, după lovitura cu organizarea Zilei Tineretului şi Gala Bute, soldate cu condamnarea, respectiv, cercetarea penală a foştilor miniştri Monica Iacob Ridzi şi Elena Udrea, este deconspirat un sistem oficial de sponsorizări printre firmele private, care miroase de la o poştă a corupţie la cel mai înalt nivel.

A trecut o lună în care subsemnatul poate trage concluzia că tragedia de la Colectiv nu a reprezentat acel declic de care societatea românească avea nevoie. Am văzut o isterie întreagă în care se pune accent mai degrabă pe închiderea cluburilor, a şcolilor şi a bisericilor, creând eroi nemeritaţi şi, totodată, o nouă portiţă de a băga bani cu toptanul în buzunarele unor oportunişti, cu sau fără legătură cu ISU şi siguranţa la incendiu. Cu riscul de a fi cinic, pot spune că sintagma „un om, un vot” s-a transformat brusc în „un om, un stingător”. Se pune din nou carul înaintea boilor, uitându-se de accentul pe minima educaţie şi cultivarea unui spirit civic dispărut demult din România.

Citeşte şi De la specialiştii lui Constantinescu, la tehnocraţii lui Cioloş