Un sfert de veac de inutilitate

Exact în urmă cu 25 de ani scriam primul meu articol ca jurnalist al vremurilor noi. Se intitula, adecvat momentului, dat fiind că se puteau pomeni lucruri până atunci trecute la index, „Crăciun liber”. Firesc, am citat şi un colind de Crăciun. Nu întâmplător, pe acela care avea drept refren îndemnul „Române, să fii bun!”. Constat că, după 25 de ani, foarte puţini români ascultă de acest îndemn... S-a „dat liber” şi la credinţă, dar foarte mulţi o simulează, fără a crede cu adevărat. Ceea ce e încă şi mai rău constă în aceea că numeroşi români au devenit politeişti, adică nu se închină doar Dumnezeului moştenit din străbuni, ci şi, sau mai ales, Zeului-ban...

După trecerea a doar vreo două săptămâni de la momentul amintit, deja începusem să mă lămuresc cum stă treaba cu „revoluţia”. Şi am scris, ridicându-mi în cap şi o parte dintre colegii de la acea vreme, dar şi o mare parte a cititorilor, încă euforizaţi, rânduri în care mărturiseam că am senzaţia cum, agitată de întâmplările din decembrie 1989, drojdia nu doar se ridică deasupra societăţii, dar şi începe a se sedimenta şi impune. Constat, cu aceeaşi amărăciune, că percepţia mea a fost corectă. Şi tare mult aş fi vrut să mă înşel!

A trecut, prin urmare, un sfert de veac. Ce-a realizat România?

Dacă faceţi parte dintre optimiştii incurabili, puteţi afla răspunsul citind Constituţia, plină de drepturi şi libertăţi. Ori extaziindu-vă la discursurile politicienilor, care vor să ne convingă cum au „rezolvat” ei nivelul de trai, educaţia, sănătatea, corupţia.

Dacă sunteţi mai cu picioarele pe pământ, citiţi ce urmează. Statisticile indică faptul că ţara noastră a ajuns să aibă peste 10.000 de milionari şi un miliardar în dolari. Faptul că Cehia şi Polonia au de 3-4 ori mai mult înseamnă ori că pe acolo sunt oameni mai întreprinzători, ori că pe aici sunt hoţi mai proşti. Avem datoria să privim şi reversul. Unul din cinci salariaţi din România nu câştigă suficient pentru a-şi acoperi cheltuielile lunare; doar un român dintr-o sută afirmă că are tot ce-şi poate dori din punct de vedere material; opt la sută dintre minorii români trăiesc într-o sărăcie lucie, cu mai puţin de 15 lei pe zi; gradul de sărăcie şi excluziune socială a ajuns în ţara noastră la circa 42 la sută, cu aproape 20 de procente peste media europeană.

Ce a mai realizat România? Peste 500.000 de români îşi permit să meargă în vacanţe peste hotare. Şi reversul: acum doi ani, numărul lor depăşea 800.000. Încă şi mai rău: vreo trei-patru milioane nu au deloc vacanţe, pentru că nu-şi permit acest lux, iar încă vreo trei-patru milioane se află într-o „vacanţă” permanentă în ţări străine, muncind pentru un pumn de euroi pe care să-i trimită acasă.

Ce a realizat, într-un sfert de veac, România - de fapt, politicienii care au simulat că o conduc, pentru a o putea jefui? Fiecare dintre dvs. poate să dea răspunsul, uitându-se în jurul său, sau prin buzunare. Iată de ce cred că, pentru cei mai mulţi români, toţi aceşti ani au trecut inutil. Ceea ce e şi mai rău - nimeni nu va deconta risipa...