Biserica „Sfântul Haralambie” a fost ridicată pe un loc numit „Târgul Boilor”

 Biserica „Sfântul Haralambie” din Iaşi se află pe strada „Octav Botez”, în apropierea Spitalului „Sf. Spiridon”. Construită între anii 1799 – 1804, biserica a fost ridicată, conform Pisaniei din pridvor, pe locul numit „Târgul Boilor” din Mahalaua Muntenimii de Mijloc. În prezent, această zonă este cunoscută sub numele de Sărărie.
În apropierea acestui lăcaş se află Casele memoriale „Mihail Codreanu”, „George Topârceanu”, „Petru Poni”, „Mihail Kogălniceanu”, „Vasile Conta”. Pe raza parohiei se află şi primul muzeu al literaturii române, Bojdeuca „Ion Creangă”.

Biserica a fost construită în timpul Domnitorului Constantin Ipsilanti de către Gheorghe Leondarie „pentru ispăşirea păcatului vărsării de sânge frățesc”. Acesta l-a ucis pe fratele său Haralambie Leondarie, la ordinul Domnitorului, pentru că se făcuse haiduc. Episodul a fost imortalizat în romanul „Hanu-Ancuţei” (1928) a lui Mihail Sadoveanu, în cea de-a doua povestire, intitulată „Haralambie”.
Biserica a fost sfinţită în anul 1804, iar în 1925 a fost zugrăvită şi pictată pe interior de către preotul Vasile Damian. În 1935, la o sută de ani de la moartea ctitorului Gheorghe Leondarie, mormântul acestuia este aşezat în biserică.
După cutremurul din 1977, biserica a fost refăcută, turlele au fost reconstruite şi pictura renovată. Prin strădania preoţilor Dimitrie Isopescu (paroh până în anul 1999) şi Constantin Căliman, biserica parohiei a primit ca un preţios dar, de la Mănăstirea Miclăuşeni, o parte din moaştele Sfântului Haralambie.
După 1989 aici s-a înfiinţat o brutărie şi o cantină socială pentru ajutorarea celor aflaţi în nevoi. În prezent, activitatea la cantină înseamnă oferirea de masă caldă, sâmbăta şi Duminica, precum şi în sărbătorile de peste an, unui grup de 50 de persoane aflate în dificultate.
Ocrotitorul acestei parohii este Sfântul Haralambie (grec. Haralambos), cel mai bătrân mucenic dintre cei prăznuiţi de creştini (a murit la vârsta de 113 ani). A fost episcop al cetăţii Magnezia din Asia Mică. Pe vremea împăratului Septimiu Sever (193-211), când a fost declanşată o nouă perioadă de prigonire a creştinilor, a fost arestat din ordinul proconsulului Lucian al Magneziei; mărturisindu-şi în continuare credinţa în Hristos şi refuzând închinarea la zeii păgâni, Haralambie a fost martirizat în anul 202. Canonizat, el este prăznuit de toate bisericile creştine pe data de 10 februarie.
Moaştele Sfântului Haralambie (mai precis, un fragment mare din craniul său) se aflau în altarul Bisericii „Sfântul Gheorghe” din Iraklitsa Veche (în Grecia). În anul 1922, au fost mutate la biserica din Iraklitsa Nouă. Un alt fragment (chiar mai mare) al craniului Sfântului Haralambie este păstrat în Mănăstirea „Sfântul Ştefan” de la Meteora. Un fragment din aceste moaşte se regăseşte şi în parohia ieşeană.
Sfântul sfinţit mucenic Haralambie este cunoscut şi ca fiind apărător împotriva ciumei şi a foametei. În Acatistul închinat lui se spune: „Bucură-te, izbăvitorule de ciumă şi de foamete!”. Istoria consemnează că oamenii au cerut ajutorul său în diferite situaţii grele, cum au fost „ciuma lui Caragea Vodă” din 1813, dar şi foametea din vremea lui Alexandru Moruzi, din 1795.
Biserica „Sfântul Haralambie” din Iaşi a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din judeţul Iaşi din anul 2004.